Advertise on podcast: Pătratul Roșu - Podcast pe educație sexuală

Odată cu acest episod adăugăm un nou capitol informațiilor despre HPV și de ce e un virus care trebuie luat în serios, atât prin teste, cât și prin vaccinare. Deocamdată, doar vaccinul protejează împotriva cancerelor cauzate de HPV și poate fi făcut încă de la vârsta de 11 ani de toată lumea. Astfel am ajuns la discuția de acum cu Diana Mihai, medic primar Obstetrică Ginecologie. Am vorbit cu ea despre HPV și impactul acestui virus asupra sănătății organismului. Diana Mihai este și președinta și membru fondator al Societății Române de Estetică Ginecologică, asociație care are la bază restituirea funcționalității intime feminine prin diverse metode, cum ar fi laser vaginal, PRP sau stimulare electromagnetică. Multe dintre pacientele care au reușit să învingă cancerul de col rămân cu dureri și leziuni pe termen lung după operații sau radioterapie. Astfel de metode le ajută să-și recapete femininatea și sănătatea intimă. Pe parcursul conversației vei găsi răspunsuri la dileme precum de ce bărbații nu vor să se testeze de HPV, cât durează până se dezvoltă cancerul de la HPV, dar și cum poți contracta acest virus dincolo de scenariile la care poate te-ai gândit deja. Căile de transmitere sunt contactul sexual direct, cât și indirect prin mediile comune.

Este un moment la fel de bun ca oricare altul să te preocupi de sănătate. Și de data asta e vorba mai ales de prevenție. Pentru acest episod am vorbit cu Daciana Toma, medic primar de medicină de familie în București și vicepreședintă a Societății Naționale de Medicina Familiei. Împreună cu ea am căutat răspunsuri la dileme general valabile despre vaccinarea anti-HPV. Cel mai des auzi, probabil, despre acest subiect când vine vorba de adolescente, eventual înaintea începerii vieții sexuale. Dar vaccinul anti-HPV este recomandat și femeilor din alte categorii de vârstă, dar și băieților și bărbaților. Discuția noastră cu Daciana Toma a venit la aproape 15 ani de când a fost demarată prima campanie de vaccinare anti-HPV. La acel moment a fost un eșec. Din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani, adică grupul-țintă pentru vaccinare, doar 2%, adică 2.600 de fete s-au vaccinat. Se poate însă mai bine. Și pentru asta știm că e nevoie de răspunsuri. Așa că am mers cu întrebările noastre, și întrebările ascultătorilor Pătratului Roșu, ca să le primim.

Tinder, Bumble, Hinge, OKCupid, speed dating sau matrimoniale — nu contează cum spui fenomenului, știi despre ce e vorba: cuplat. Cauți pe cineva care să fie acolo în momentele bune și proaste și să vezi cum se trăiește viața în doi (sau mai mulți, if that’s your thing). În ideea asta, și fără să fim experți, am adunat la un loc idei: de cum să fie mai bine, de unde zici stop și unde continui, dar și ce greșeli să nu faci pe aplicațiile de dating, că nu e doar despre tine. Aplicațiile de dating au făcut toată treaba asta mult mai dificilă. Te uiți și vezi zeci, sute, poate chiar mii de persoane. Profiluri mai mult sau mai puțin aranjate. Oameni care mint mai mult sau mai puțin. Conversații mai mult sau mai puțin inspirate. E greu, dacă nu îți setezi ce vrei, ce accepți și unde tragi linie. Nu accepta orice de la oricine și, în afară de asta, înarmează-te cu răbdare. Spune-ne pe Instagram sau Facebook părerile tale despre dating, poate chiar experiențe bune și proaste și ce ar putea învăța alții din ele. Nu are nimeni rețeta, nu e nimeni specialist, că fiecare trăiește altfel fiecare moment. Dar asupra unor lucruri convenim cu toții. Despre ele vrem să auzim de la tine. Și dacă tot suntem aici, dă episodul și altora să știe și ei.

Tu ce relație ai cu mâncarea? Și aici nu e vorba dacă ești tipul de om care preferă salata de boeuf cu sau fără mazăre. Merge un pic mai departe întrebarea și capătă chiar forma: ai simțit vreodată că ești aproape de-a dezvolta o tulburare de alimentație sau chiar ai una? De la această problemă am pornit episodul de acum și am căutat răspunsuri. Ni le-a oferit Raluca Chișcu, psihologă și psihoterapeută specializată în tratamentul tulburărilor de alimentație. Alături de ea am încercat să aflăm cât de mult influențează viața unui individ apariția unei tulburări de alimentație și ce poți face ca să o tratezi. Și, da, există șanse de recuperare de 100%. În tot universul deciziilor mai dificile sau mai ușoare, suntem încrezători că am venit cu câteva răspunsuri acum. Poate nu pentru tine, dar uită-te la cei din jur și vezi că poate îi poți ajuta. Dă-le mai departe episodul și urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să ne zici direct ce ai vrea să afli de la următorii invitați.

Kitty Rea a revenit la Pătratul Roșu. Ea este sexolog și sex coach, dar și co-gazda podcastului Eropedia, unde explorează formele pe care le pot lua dorința și iubirea. În episodul de acum am intrat alături de ea în universul plăcerilor ca să afli mai multe despre kink și cum să descoperi ce ți se potrivește. Inclusiv cum ai putea începe să pui în practică. Desigur, la început, poate fi dificil să îți dai seama care sunt regulile lumii kinky, mai ales dacă cele mai multe lucruri și detalii le-ai văzut în filme porno sau pe internet. În lumea reală rămâne regula bunului simț și a consimțământului care să completeze dorința și curiozitatea. Cu Kitty am vorbit atât despre kink, fetisuri și felurile în care ajungem să ne manifestăm în universul dorințelor, cât și despre consimțământ și unde e trasă linia. Așa că bucură-te de acest moment și învață ceva nou despre tine sau lumea în care trăim.

Cuvintele sunt mai mult decât par la prima vedere. De la ele pornim în acest episod și de ce ar trebui să dispară din discuțiile cu copiii eufemisme ca păsărică, cocoșel sau savarină. Oricât de nevinovate și gingașe pot părea, ele expun copiii și adulții care vor deveni unei lumi a abuzurilor și dublului mesaj. Ca să vedem cât de nocive pot fi cuvintele care par curate, politicoase, am vorbit cu Cristina Dinu-Popa. Ea e psihoterapeut cu experiență de 13 ani. Este, totodată, creatoarea programului „Cum le vorbim copiilor despre corp, sexualitate și relații?” și sunt multe lucruri care pot fi vorbite. Deschis, transparent, explicativ și util. Discuția cu Cristina vine și în contextul unei piese de teatru pe care o recomandăm atât adulților și adolescenților, cât și părinților. E vorba de „De unde vin adulții?”, o comedie creată în zece repetiții, în baza participării echipei artistice la programul de ghidaj creat de Cristina. Scenele din spectacol sunt concepute de actori, inspirate din imaginația și experiențele lor personale. Cu: Cătălin Coșarcă, Doina Antohi, Dan Murzea, Andreea Mateiu Regia: Mihaela Sîrbu Produs de: Monica Anastase Piesa are reprezentații pe 23, 25, 30 și 31 octombrie la unteatru, București. În ceea ce o privește pe Cristina, următoarea grupă de program va începe pe 9 noiembrie. Găsești mai multe detalii pe: cristinadinupopa.ro Pe noi ne găsești pe orice platformă de podcasting preferi, iar pe Instagram și Facebook ne poți spune ce teme ai vrea să abordăm.

Incluziune, non-binaritate, pronume preferate. Iată trei teme care au devenit mai prezente în discursul public în ultimii zece ani, iar în spatele lor e aceeași dorință: ca oamenii să fie mai liberi în cum sunt cu adevărat. De la ideea asta am pornit cu acest episod în care ne-a fost alături Raj. E o prezență des întâlnită la Pride, la evenimente ale comunității — de regulă pe scenă, cu un microfon în mână, MC. Raj a revenit la Pătratul Roșu, după primul episod tras în 2019. Am vorbit despre non-binaritate și fluiditate de gen. Discuția a atins însă și alte puncte importante din societatea de azi. Raj se caracterizează drept o persoană fluidă în gen, timp și spațiu, un amalgam de sentimente organizate, așa că sigur vei rămâne cu ceva idei după acest episod. Odată cu el, pornim al zecelea sezon Pătratul Roșu. Ascultă și dă mai departe. Stai alături de noi pe orice platformă de podcasting preferi, dar și pe Instagram sau Facebook. Mai avem subiecte de explorat și curiozitățile tale ne ajută enorm.

Când vine vorba de sănătatea ta, cel mai bine e să testezi. Da, sună a ceva truism, dar oricum ar sună e și adevărat. Ia de exemplu subiectul de acum: infecțiile cu transmitere sexuală. Dacă aștepți ca organismul tău sau organele tale genitale să-ți transmită un avertisment, e posibil să fie prea târziu. E adevărat, infecțiile pot fi tratate, dar până îți zice corpul că ceva nu e în regulă, tu deja e posibil să fi dat și altora. Riscurile sunt cât se poate de reale, de-aia am mers direct la sursă ca să știi de ce ar trebui să te testezi, dar și care-i diferența dintre boli și infecții. În episodul de acum ni s-a alăturat Mihai Lixandru, manager de proiect în cadrul ARAS, Asociația Română Anti-SIDA. El este și omul care coordonează testarea pentru infecții cu transmitere sexuală în cele patru centre de testare din țară ale asociației. Așa că pleacă urechea și află ceva nou care ți-ar putea ajuta enorm sănătatea.

Traficul de persoane încă este o problemă majoră a României, indiferent de ce vezi sau auzi în jurul tău. Traficanții exploatează victimele preponderent în străinătate, iar România rămâne, în principal, o țară sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale (77% din victime) și a exploatării prin muncă forțată în Europa, după cum o arată un raport publicat de Ambasada SUA în august 2022. Mai mult, minorii reprezintă mai mult de o treime din numărul total de victime. În același raport se arăta că Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Dincolo de investigarea, pedepsirea și prevenirea unor astfel de fapte, rămân victimele și traumele cu care acestea se luptă o viață întreagă. Despre ele și pentru a înțelege mai bine urmările traficului de persoane am făcut acest episod. Am avut-o alături pe Simona Ilioni-Loga, psihoterapeută care lucrează încă din 2013 cu persoane care au trecut prin așa ceva. Împreună cu ea am discutat ce se întâmplă cu cineva care ajunge în mâinile traficanților, dar și cum arată procesul de recuperare pentru aceste persoane odată ce intră în cabinet. Suntem încrezători că afli ceva nou despre lumea de lângă tine odată cu acest episod. Spune-le și altora despre el. Și urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să știi ce episoade noi vin, dar și ca să ne spui ce curiozități ai tu.

Ai auzit destul de des în ultimii ani aceste două cuvinte: masculinitate toxică. Așa că i-am dedicat și noi un episod. Am pornit de la o idee simplă: cu ce exagerează bărbații și când simt că trebuie să-și demonstreze masculinitatea. Firesc, am ajuns și la deja celebrele tabere de bărbați adevărați, personaje ca Andrew Tate sau Jordan Peterson sau diversele moduri în care bărbații au o imagine deformată asupra a ceea ce sunt societatea și relațiile cu femeile în prezent. Am avut-o invitată și pe Ariana, o tânără din Gen Z, ca să aflăm cum este și pentru cei din generația ei. Din păcate, nu mai bine. Dar poate fi. În ideea asta, dă play și spune-ne: ca femeie sau bărbat, când și cum te lovești tu de masculinitate toxică?

Sunt multe discuții despre traume în ultimii ani și e bine că se întâmplă asta. Sunt încă multe aspecte pe care ar trebui să le înțelegem despre lucrurile care ne fac ce suntem și ne influențează deciziile. În această ordine de idei, acum e despre viață sexuală și traume. Uneori putem fi conștienți de ele și de impactul lor, alteori nu, dar nu pot fi negate urmările. Ca să facem lumină în cele mai multe dileme pe care le-ai avea pe subiect, am invitat-o pe Cristina Petrescu Ghenea să ne ajute cu răspunsuri. Ea este psihiatru, psihoterapeută relațional și cogazdă a podcastului Reconectat. Împreună cu ea am analizat modurile prin care traumele noastre pot influența viața sexuală, dar și cum poți gestiona experiențele traumatizante când apar. Vei găsi cu siguranță răspunsuri la numeroase întrebări în acest episod. Și credem că le este util și celor din cercul tău de apropiați, așa că dă mai departe și ajută-i să fie un pic mai informați. Pătratul Roșu este pe Facebook și Instagram, dar și pe toate platformele de podcasting, inclusiv YouTube.

În funcție de ce-ai mai auzit pe subiectul poliamoriei, în cazul în care n-ai intrat în lumea asta, este posibil să o vezi fie ca o corvoadă, fie ca un wild card de făcut sex cu oameni random. Oricare dintre cele două instanțe este însă superficială. Tocmai ca să facem un pic de lumină asupra subiectului am discutat cu Mama la Poliamorie. Nu, serios, chiar ea e. Este vorba de Monica Barbovschi, sociolog și organizatoare de evenimente pentru comunitatea nonmonogamă informată de principii feministe din România. În acest episod ne-a ajutat să înțelegem ce înseamnă de fapt poliamoria și ce se întâmplă când decizi să-ți deschizi relația. E importantă și o mențiune aici sau poate chiar e loc de mai multe: poliamoria nu e pentru toți (și e ok) și în niciun caz nu e o lume a haosului în care totul e permis. Așa cum orice fel de relație se bazează pe un set de reguli și respect reciproc, asta e baza și pentru relațiile deschise — indiferent de numărul partenerilor. Pentru mai multe info, dă play și dă-le și altora. Sigur știi pe cineva care ar avea nevoie.