Advertise on podcast: Podcastul Raportuldegardă.ro

Nu toți copiii se raportează la mâncare în același mod. În timp ce unii acceptă cu ușurință alimente noi, alții pot avea reacții puternice de respingere sau pot mânca extrem de limitat. Aceste diferențe nu sunt întotdeauna explicate de obiceiurile familiale sau de educație și pot avea legături cu dezvoltarea timpurie și cu factori biologici. În cadrul unui studiu publicat în JAMA Network, a fost analizată baza de date norvegiană MoBa, care urmărește copiii de la vârsta de 6 luni până la adolescență, pentru a investigata prevalența și caracteristicile dezvoltării ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder). Evitarea sau restricția alimentară reprezintă o problemă frecventă în copilărie și poate lua forma unui model de alimentație disfuncțional caracterizat prin selectivitate alimentară, sensibilitate crescută la texturi, mirosuri sau gusturi, lipsă de interes pentru mâncare ori teamă de consecințe negative ale alimentației. Tulburarea evitant-restrictivă a ingestiei alimentare, introdusă în DSM-5 și ICD-11, descrie forme severe ale acestor comportamente atunci când produc deficite nutriționale sau de creștere, fără a fi legate de imagine corporală. În acest context, studiul evaluează prevalența fenomenului, evoluția lui de-a lungul copilăriei și adolescenței și posibilele sale baze genetice. Studiul evidențiază faptul că simptomele persistente de evitare și restricție alimentară sunt asociate cu dificultăți de dezvoltare încă din primii ani de viață și cu risc crescut pentru tulburări de neurodezvoltare. ▶ De ce unii copii sunt mofturoși la masă - https://raportuldegarda.ro/evitare-restrictia-alimentara-copii-asociata-dificultati-dezvoltare/ ▶ Vaccin personalizat pe bază de ARNm pentru cancerul de sân triplu negativ - https://raportuldegarda.ro/vaccin-personalizat-pe-baza-de-arnm-pentru-cancerul-de-san-triplu-negativ-raspuns-imun-antitumoral-detectabil-pana-la-6-ani/  ▶ Adulții cu obezitate au un risc cu 70% mai mare de spitalizare sau deces din cauza infecțiilor - https://raportuldegarda.ro/obezitate-creste-semnificativ-risc-infectii-severe-unul-zece-decese-infectioasa-global/  Ascultă emisiunea la radio - https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/stiinta/raportuldegarda-de-ce-unii-copii-sunt-mofturosi-la-masa-factorii-genetici-pot-explica-pana-la-16-din-acest-comportament-id52630.html

În cadrul ediției de pe 2 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre Festivalul Sănătății din Lerești, o inițiativă demarată în cadrul proiectului 4P-CAN cu scopul de a reuni comunitatea locală sub umbrela prevenției primare a cancerului. Ajuns la cea de-a treia ediție, Festivalul Sănătății din 2026 a pus accentul pe promovarea sănătății prin mișcare. Dr. Marius Geantă: „Un stil de viață sănătos presupune un maraton, iar proiectul 4P-CAN a demonstrat asta. Un stil de viață sănătos nu se reduce doar la a avea niște analize de sânge foarte bune sau a te simți bine fizic, este importantă și sănătatea mentală și a te simți bine alături de cei dragi, familie, prieteni și în comunitate. Prevenția nu poate fi făcută dintr-o capitală, trebuie făcută la nivel local și adaptată la specificul local. În regiuni e nevoie să se creeze hub-uri sau ecosisteme care să-și propună să crească eficiența, vizibilitatea, și, pe termen lung, și finanțarea pentru genul acesta de programe Am pus Lerești pe harta care contează atunci când vorbim despre prevenția bolilor. Știm deja modelele clasice - Framingham, Carelia de Nord - reprezentând o anumită perioadă istorică și perioadă de evoluție în sănătate.  Ceea ce inițiem în Lerești este unic, deoarece pune cu adevărat în centru cetățenii și comunitatea, într-o perioadă în care drepturile individuale sunt mult mai puternice decât cele colective. Spunând asta, ne dăm seama că modelele de tipul Carelia de Nord nu mai pot fi aplicate în zilele noastre. Dacă vrem să reducem povara bolilor cronice, să fim mai eficienți în prevenție și să promovăm sănătatea, ceea ce facem în Lerești poate reprezenta un model. Noi am inițiat și consolidăm în continuare acest model, dar avem nevoie de mai mult sprijin pentru a-l putea scala, pentru a-l putea duce la nivelul următor.” Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 12 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Acuratețea științifică, calitatea referințelor și lizibilitatea răspunsurilor prezintă limitări importante în ceea ce priveşte comunicarea cu chatboții care au la bază inteligență artificială pe teme legate de sănătate, cu riscul de a favoriza propagarea dezinformării în medicină, conform unui nou studiu publicat în BMJ Open. Pe măsură ce utilizarea acestor instrumente continuă să se extindă, noile rezultate evidențiază nevoia de educație publică, formare profesională și reglementări adecvate pentru inteligența artificială generativă să susțină şi să nu afecteze sănătatea publică. Principalele concluzii ale noului studiu, cu privire la răspunsurile oferite de chatboţi pe teme medicale sensibile: ▶ aproape jumătate dintre răspunsuri au fost problematice (30% oarecum problematice și aproape 20% extrem de problematice) ▶ calitatea răspunsurilor nu a diferit semnificativ între chatboții ▶ Grok a generat semnificativ mai multe răspunsuri extrem de problematice decât s-ar fi așteptat în cadrul unei distribuții aleatorii Mai multe detalii despre subiectele discutate -  ▶ Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini și Meta AI, evaluați într-un studiu privind dezinformarea medicală ▶ Țările cu venituri mici și medii raportează niveluri mai mari de alfabetizare digitală în sănătate decât țările bogate ▶ Infecțiile noi cu HPV pot apărea pe tot parcursul vieții adulte: vaccinarea rămâne importantă și după 27 de ani ▶ Statinele în prevenția cardiovasculară: decizia de tratament ar trebui să includă și factorii suplimentari de risc, nu doar colesterolul Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un studiu din Noua Zeelandă arată cum marketingul pentru băuturi cu zahăr, fast-food, alcool și jocuri de noroc depășește de două ori mesajele pentru alimentație sănătoasă și campaniile sociale.Imaginează-ți un copil de 12 ani într-o zi obișnuită de sâmbătă: micul dejun acasă, drumul spre parc, câteva ore petrecute cu prietenii și apoi o oprire rapidă cu familia la supermarket. La prima vedere, pare o zi normală. Dar dacă acest copil ar purta o cameră mică la gât, care surprinde tot ce vede, tabloul ar arăta diferit: o avalanșă continuă de logouri, postere și ambalaje colorate care îl îndeamnă să bea sucuri, să mănânce ciocolată, să își ia o gustare de tip fast-food sau să încerce norocul la loto.Exact asta au vrut să măsoare cercetătorii din Noua Zeelandă. Folosind camere video, ei au urmărit copii cu vârste între 11 și 13 ani în viața lor de zi cu zi, pentru a surprinde ce anume le apare în fața ochilor. Ulterior, imaginile au fost analizate atent pentru a identifica expunerea la reclame, nu doar pentru jucării sau haine, ci mai ales pentru așa-numitele „produse nesănătoase”: alimente bogate în zahăr, grăsimi și sare, băuturi alcoolice, tutun și jocuri de noroc.Rezultatele au fost alarmante. În medie, fiecare copil a fost expus la 76 de reclame pentru produse nesănătoase în fiecare zi. De peste două ori mai mult decât numărul reclamelor pentru alimente sănătoase sau mesaje sociale pozitive, precum campanii împotriva fumatului sau a bullying-ului. Cu alte cuvinte, universul comercial în care cresc copiii înclină covârșitor balanța spre produse care le pun sănătatea în pericol.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Marea Britanie introduce, în premieră, testarea prin biopsie lichidă înainte de biopsia de țesut pentru diagnosticul cancerului pulmonar▶ Vaccinare fără ace cu ajutorul aței dentare: primele date arată rezultate similare imunizării intranazale contra gripei▶ Biomarkerii cardiaci, troponina T și NT-proBNP, ar putea fi indicatori timpurii și pentru riscul de cancer, inclusiv la persoanele fără istoric de afecțiuni cardiovasculare▶ Copiii sunt expuși de 76 de ori pe zi la reclame pentru produse care le pun sănătatea în pericolAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Bolile cardiovasculare sunt adesea percepute ca probleme care apar mai târziu în viață. Însă, potrivit unui nou studiu publicat în European Heart Journal, factorii care contribuie la aceste afecțiuni pot acționa mult mai devreme decât ne imaginăm.Mai exact, nivelurile crescute ale anumitor particule lipidice din sânge, cum ar fi apolipoproteina B (apoB), particulele de lipoproteine cu densitate joasă (LDL-P) și particulele bogate în trigliceride (TRL-P) pot începe să deterioreze vasele de sânge timpuriu(între 18 și 40 de ani), crescând semnificativ riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral mai târziu în viață.Un aspect central al studiului a fost evaluarea riscului de boli cardiovasculare în funcție de cât de mult au fost expuși participanții, în mod cumulat, la aceste particule lipidice în tinerețe. Pentru a compara persoane cu niveluri diferite de expunere, cercetătorii au utilizat o unitate numită „abatere standard” (standard deviation, SD). Aceasta este o metodă statistică prin care se măsoară cât de mult variază un individ față de media grupului.Cu cât expunerea cumulativă a unei persoane a fost mai mare decât media (exprimată în unități de SD), cu atât riscul său de a dezvolta o boală cardiovasculară după 40 de ani a fost mai mare.Mai exact:- O creștere cu o abatere standard a apoB (echivalentul a +288 mg/dL în timp) a fost asociată cu un risc cu 30% mai mare de evenimente cardiovasculare.- Pentru LDL-P, o creștere similară (+5.433 nmol/L) a fost asociată cu un risc cu 28% mai mare.- Pentru TRL-P, o creștere cu o abatere standard (+949 nmol/L) a dus la un risc cu 28% mai mare.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tehnică FIV inovatoare cu ADN de la trei persoane previne boala mitocondrială: opt copii s-au născut sănătoși în Regatul Unit▶ Leukemia-on-a-chip, dispozitivul care permite testarea în laborator a terapiei CAR-T potrivite pentru fiecare pacient, înainte de administrare▶ Scala FFSAS, primul instrument care măsoară dependența de dulciuri, ar putea informa strategiile de prevenție personalizată▶ Prevenția bolilor cardiovasculare ar trebui să înceapă încă de la 20 ani prin testarea de rutină pentru apoB, colesterol LDL și triglicerideAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Deși oamenii trăiesc mai mult ca oricând, acest lucru nu înseamnă neapărat ani suplimentari petrecuți în stare de sănătate optimă. Fenomenul, denumit healthspan-lifespan gap, arată că de fapt, mulți dintre anii câștigați sunt marcați de boli cronice, dizabilități sau limitări funcționale.Într-un articol publicat în Nature Communications Medicine în 2025, au fost analizate 183 de țări, structurate în șase regiuni conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății: Africa, America, Europa, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest și Orientul Mijlociu. Studiul a utilizat date naționale agregate din ultimele două decenii și a inclus proiecții până în anul 2100. Au fost investigate informații oficiale privind starea de sănătate, speranța de viață și cheltuielile pentru servicii medicale, comparând durata totală a vieții cu perioada efectiv trăită în stare de sănătate optimă. În paralel, au fost identificate tiparele principale de boli în diferite țări și regiuni, evidențiind factorii determinanți ai diferenței dintre longevitate și perioada trăită sănătos.Rezultatele studiului arată diferențele semnificative dintre durata totală a vieții și perioada trăită sănătos la nivel global și regional. În medie, oamenii trăiesc 9.1 ani cu boli sau limitări funcționale înainte de sfârșitul vieții. Valorile variază între țări: Lesotho are cea mai scurtă perioadă afectată de boală (6.5 ani), iar Statele Unite cea mai lungă (12.4 ani). Africa și Pacificul de Vest înregistrează, în general, perioade mai scurte de viață afectată, în timp ce Europa, America, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est au perioade mai lungi, reflectând diferențele în sănătatea populațiilor și structura bolilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Antiinflamatoarele uzuale ar putea contribui la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene ▶ Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare▶ O terapie pe bază de ARN a adus la niveluri normale trigliceridele la 80% dintre pacienţii care aveau niveluri moderat crescute şi risc cardiovascular ridicat▶ Stresul afectează inima la nivel molecular și crește riscul de boli cardiovasculareAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu publicat în revista Heart arată că inteligența artificială (AI) poate prezice riscul de boli cardiovasculare la femei,utilizând imagini din mamografiile de rutină, împreună cu vârsta lor. Acesta sugerează că mamografia, test folosit deja pe scară largă pentru depistarea cancerului de sân, ar putea fi un instrument eficient și în calcularea și detectarea afecțiunilor inimii și vaselor de sânge.Cercetătorii au creat un algoritm AI care analizează structura internă a sânilor și caracteristicile vizibile pe mamografie, care ia în calcul vârsta pacientelor, pentru a estima riscul pe 10 ani de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Algoritmul a avut performanțe similare cu calculatoarele de risc clasice, precum „PREDICT” din Noua Zeelandă și „PREVENT” al American Heart Association, dar performanța lui s-a îmbunătățit atunci când au fost adăugați alți factori clinici.Au fost analizate datele a 49.196 de femei din Victoria, Australia, înscrise între 2009 și 2020 în registrul Lifepool. Femeile au furnizat informații despre stilul de viață și starea de sănătate în care se află, cum ar fi absența sau frecvența obiceiurilor precum fumatul, consumul de alcool, care este greutatea lor, dacă suferă de diabet și dacă administrează medicamente pentru colesterol, tensiune arterială sau subțierea sângelui. De asemenea, s-au colectat date despre menopauză, istoric reproductiv, terapie hormonală și intervenții de tipul operațiilor la sân sau radioterapie. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Inteligența artificială poate evalua riscul de boli cardiovasculare la femei pe baza mamografiilor▶ Fumatul, factor de risc pentru toate formele de diabet de tip 2: risc dublu pentru formele caracterizate prin rezistență la insulină▶ Infarctul miocardic în rândul tinerilor: femeile, mai puțin afectate de ateroscleroză, dar mai expuse altor riscuri▶ ActCRISPR-TB: un nou test rapid pentru tuberculoză, cu detecție corectă în 93% dintre cazuri și rezultate în mai puțin de o oră Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu publicat în The Lancet arată că numărul cazurilor și deceselor cauzate de cancer a crescut foarte mult la nivel global în ultimele trei decenii și se estimează că va continua să crească până în 2050. Analiza, realizată de colaboratorii Global Burden of Disease (GBD) 2023, oferă date detaliate despre incidența cancerului, mortalitatea și factorii de risc în 204 țări și teritorii. Studiul a analizat 47 de tipuri de cancer între 1990 și 2023 și a făcut previziuni până în 2050.Potrivit studiului, în 2023 au existat 18.5 milioane de cazuri noi de cancer și 10.4 milioane de decese cauzate de cancer la nivel mondial (fără a include cancerele de piele non-melanom). Aceasta reprezintă o creștere de peste 100% a cazurilor și 74% a deceselor față de 1990. Cancerul este acum a doua cauză de deces la nivel global, după bolile cardiovasculare, iar cele mai afectate par a fi țările cu venituri mici și medii.Studiul a arătat că aproximativ 42% dintre decesele cauzate de cancer (aproximativ 4,3 milioane) sunt legate de factori de risc evitabili, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă, expunerea la anumite substanțe la locul de muncă și poluarea aerului. Fumatul a fost responsabil pentru 21% dintre decese la nivel mondial, fiind principalul factor de risc în majoritatea țărilor. În țările cu venituri mici, principalul factor de risc asociat cancerului a fost expunerea la infecții transmisibile prin contact sexual. De asemenea, proporția de decese atribuite factorilor de risc a fost mai mare la bărbați (46%) comparativ cu femeile (36%).Cele mai frecvente tipuri de cancer în 2023 au fost cancerul de sân (cel mai des diagnosticat) și cancerele traheale, bronșice și pulmonare (cele mai multe decese). Studiul a evidențiat și diferențe regionale: Liban a înregistrat cea mai mare creștere a incidenței și mortalității, Emiratele Arabe Unite au avut cea mai mare scădere a incidenței, iar Kazahstan cea mai mare scădere a mortalității.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tratamentul bolilor rare, revoluționat prin nanomedicamente personalizate produse în spitale▶ Vaccinarea împotriva herpes zoster se asociază cu o reducere de 20% a riscului de accident vascular cerebral și infarct miocardic▶ The Lancet: patru din zece decese prin cancer sunt legate de factori de risc modificabili▶ Cazurile de diabet zaharat la tineri, în creștere. Controlul factorilor de risc trebuie să înceapă încă din primii ani de viațăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 13 ianuarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Comisia Europeană a publicat primul Plan al Uniunii Europene pentru sănătatea cardiovasculară, Safe Hearts Plan, un document strategic care stabilește un cadru comun de acțiune pentru prevenția, depistarea și managementul bolilor cardiovasculare la nivel european.Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual și peste 62 de milioane de persoane afectate. Impactul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an, incluzând costuri medicale directe și pierderi de productivitate. Diferențele dintre statele membre sunt semnificative: ratele de mortalitate cardiovasculară pot fi de peste șase ori mai mari între anumite țări și regiuni ale UE.Pentru prima dată, Comisia propune un răspuns coordonat la nivelul UE pentru această povară majoră , bazat pe dovezile sintetizate în raportul OECD The State of Cardiovascular Health in the European Union și pe lecțiile învățate din inițiative europene, inclusiv proiecte precum PERFECTO, dedicate depistării precoce a riscului cardiovascular ereditar.Planul pornește de la o evaluare realistă a limitelor abordărilor actuale. Deși aproape 80% dintre bolile cardiovasculare sunt considerate evitabile, prevenția reprezintă în medie doar 3–5% din cheltuielile totale de sănătate în majoritatea statelor membre. În paralel, prevalența factorilor de risc continuă să crească în anumite segmente ale populației.Documentul evidențiază o creștere constantă a cazurilor de diabet, obezitate și hipertensiune arterială, dar și persistența unor factori de risc insuficient controlați, precum colesterolul crescut. Aproape o treime din morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară din Europa este asociată colesterolului necontrolat, iar peste 50% dintre europeni au niveluri crescute sau insuficient controlate.În același timp, Planul atrage atenția asupra inegalităților structurale: diferențe geografice, socio-economice și legate de accesul la servicii, dar și discrepanțe în diagnostic și tratament, inclusiv întârzieri și subdiagnosticare în anumite grupuri populaționale.Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ UE lansează Safe Hearts, primul Plan European pentru Sănătatea Cardiovasculară: prevenția personalizată, inteligența artificială și cercetarea în prim-plan▶ PERFECTO FH▶ FH EARLYAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Un nou studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie din Amsterdam arată că, la nivel global, copiii pierd anual aproximativ 8.45 milioane de ani de viață ce ar putea fi petrecuți în stare de sănătate optimă din cauza expunerii la fumul de tutun din mediul ambiental (fumat pasiv). Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Hangzhou și Universitatea Chineză din Hong Kong, arată că cei mai afectați sunt copiii din regiunile cu nivel socio-economic scăzut. Fumatul pasiv, pentru care nu există un prag sigur de expunere, este asociat cu infecții respiratorii, boli cardiovasculare, tulburări de dezvoltare neurologică și agravarea simptomelor de astm. Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili, deoarece plămânii și sistemul lor imunitar sunt încă în dezvoltare, iar capacitatea de a evita expunerea este redusă.Acesta este primul studiu global care evaluează impactul fumatului pasiv asupra sănătății copiilor sub 14 ani. Cercetătorii au analizat date din cadrul Global Burden of Disease Study, ce acoperă peste 200 de țări și teritorii în perioada 1990–2021. Pentru a cuantifica povara bolilor asociate expunerii la fumul de tutun, a fost utilizat indicatorul DALY (disability-adjusted life year) care exprimă anii de viață trăiți cu boală ori dizabilitate.Analiza a vizat principalele afecțiuni respiratorii determinate de fumatul pasiv: infecții respiratorii inferioare, infecții ale urechii, infecții toracice și tuberculoză și a comparat rezultatele în funcție de Indicele Socio-demografic (SDI), care reflectă nivelul de dezvoltare economică, educațională și socială al țărilor.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Din cauza fumatului pasiv, copiii din întreaga lume pierd peste 8 milioane de ani de viață sănătoasă▶ Distribuția grăsimii corporale influențează riscul de cancer independent de indicele de masă corporală▶ De ce vârstnicii fac forme mai severe de gripă? Noi date arată rolul unei proteine implicate în metabolismul lipidic▶ Delphi-2M, instrumentul AI care poate prezice riscul apariției a peste 1.000 de afecțiuni, pe o perioadă de 20 de aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 februarie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele 14 recomandări din noua ediție a Codului European Împotriva Cancerului (ECAC5).Pentru prima dată de la lansarea Codului European Împotriva Cancerului în 1987, versiunea din prezent (ECAC5) își extinde impactul mai departe de responsabilitatea și acțiunile individuale, oferind recomandări clare guvernelor și factorilor de decizie, pentru a reduce povara cancerului pe teritoriul Europei.Bazat integral pe dovezi științifice, cea de-a 5-a ediție a Codului European Împotriva Cancerului adresează principalele provocări ridicate de cancer la nivelul Uniunii Europene, precum și măsurile care pot fi luate pentru combaterea acestora. Codul echipează atât cetățenii cât și factorii de decizie, cu informațiile necesare construirii unor sisteme și comunități mai sănătoase. Accentuează importanța colaborării, comunicării și diseminării cunoștințelor preventive despre cancer, pentru a crea ecosisteme în care toată lumea poate lua decizii sănătoase, informate.Codul poate fi consultat integral aici - https://cancer-code-europe.iarc.who.int/ro/pagina-principala/ Mai multe detalii despre subiectele discutate:▶ A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc▶ Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului aduce noi inițiative de prevenție pentru cetățeni, în România.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 17 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, coordonatorul proiectului 4P-CAN, parte a Misiunii Cancer, a discutat alături de Grațian Mihăilescu, Fondator UrbanizeHub, membru în Comitetul de conducere al Misiunii 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, despre modurile prin care comunitățile și orașele în care trăim ne influențează starea de sănătate. Informații despre Urbanize Hub găsești aici. Informații despre proiectul 4P-CAN găsiți aici. Invitații au discutat despre sinergiile dintre cele două misiuni, Misiunea Cancer și Misiunea 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, subiectul principal fiind că un oraș sustenabil înseamnă un oraș sănătos. Echitatea și combaterea inegalităților este transversală în toate misiunile, la fel cum toate misiunile lansate de Comisia Europeană intersectează zona sănătății.  „Poluarea este un exemplu extraordinar de relevant. Dacă te uiți din perspectiva înregistrărilor de mediu - vezi poluare crescută. Dacă te uiți din perspectiva unui medic psihiatru - vezi că ai din ce în ce mai mulți pacienți care vin din ce în ce mai des. Dacă te uiți din perspectiva unui manager de spital - vezi că nu ai suficienți medici. Întrebarea este: conectează cineva cele două zone (mediu și sănătate)? Este cineva care poate să privească în ansamblu?” - Marius Geantă, președinte Centru pentru Inovație în Medicină. Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 10 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Acumularea glicogenului se corelează cu gradul tumoral avansat și supraviețuirea redusă la persoanele cu adenocarcinom pulmonar, conform unui studiu publicat în Nature Metabolism. Mecanismele care au condus la creșterea nivelurilor de glicogen au accelerat substanțial progresia tumorală, conducând la cancere de grad înalt, iar ablația genetică a enzimei glicogen sintetază a suprimat cu succes creșterea tumorală. Identificarea rolului glicogenului în creșterea tumorală este un pas important pentru oncologie, deoarece există trei clase diferite de medicamente care țintesc nivelurile glicogenului. Glicogenul este o moleculă formată prin unirea a multiple molecule de glucoză, fiind astfel strâns legat de aportul alimentar. Noile rezultate arată că, în plus față de renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă poate să contribuie major la prevenția deceselor cauzate de cancerul pulmonar. Adenocarcinomul pulmonar reprezintă 40% dintre diagnosticele de cancer pulmonar de la nivel mondial. Impactul pe termen lung al dietei a fost bine studiat până în prezent pentru cancerele dezvoltate la nivelul anumitor organe, precum tubul digestiv sau ficatul, conducând la elaborarea unor recomandări ţintite cu privire la dietă. Pentru cancerul pulmonar însă, influența alimentației a fost puțin evaluată până în prezent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Tumorile cerebrale ar putea fi diagnosticate în mai puțin de două ore printr-un test genetic ultra-rapid ▶ Alimentația bogată în zahăr, asociată cu creșterea riscului de cancer pulmonar ▶ Inteligența artificială accelerează procesul de selecție a pacienților pentru studiile clinice Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În fiecare an, milioane de pacienți diagnosticați cu cancer în stadii incipiente trec prin intervenții chirurgicale cu intenție curativă. Însă după operație, rămâne o întrebare esențială: mai există celule canceroase în organism care ar putea cauza recidiva bolii? Tehnologiile actuale, cum ar fi imagistica, nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta aceste urme de cancer. În acest context, testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru detectarea bolii reziduale minime (MRD) este o soluție inovatoare care poate transforma modul în care sunt monitorizați pacienții după tratament. În cadrul congresului ASCO 2025 a fost prezentat un traseu ideal de îngrijire, creat împreună cu medici, pacienți, cercetători și factori de decizie, menit să integreze testarea ctDNA în practica clinică. Această prezentare reflectă activitatea desfășurată în cadrul proiectului european GUIDE.MRD (GUIding multi-moDal thErapies against Minimal Residual Disease by liquid biopsies), un parteneriat public-privat lansat în 2023 sub inițiativa IHI (Innovative Health Initiative), care reunește 25 de parteneri din întreaga Europă. Scopul proiectului este să răspundă provocării majore din oncologie, identificarea pacienților care, după operație, mai prezintă un risc real de recidivă și ar putea beneficia de tratament suplimentar. Pentru a face acest lucru, consorțiul promovează utilizarea testării ctDNA ca o soluție precisă și personalizată. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Obezitatea și diabetul de tip 2 cresc riscul pentru nouă tipuri de cancere ▶ Testarea genetică poate preveni majoritatea reacțiilor adverse ale medicamentelor, mai ales pentru boli cardiovasculare și psihiatrice ▶ Traseul ideal pentru pacienții oncologici: o abordare europeană pentru integrarea biopsiei lichide ctDNA în practica medicală Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat. Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate. Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică. Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor ▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament ▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente ▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagistice Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.