Advertise on podcast: Sănătatea FM

Cum ne poate îmbolnăvi inima o inflamație pe care uneori nici nu o simțim? Care sunt  mecanismele invizibile care duc la infarct la vârste tot mai tinere? Ne-a răspuns la aceste întrebări dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog la Spitalul Bagdasar - Arseni din București, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Medicul atrage atenția că pericolul nu vine doar din colesterol sau din tensiunea arterială mare, ci dintr-o stare inflamatorie cronică întreținută de factori la care ne expunem zilnic. „Microparticulele din aer, care sunt factorii poluanți, au tendința, din cauza dimensiunii foarte mici, să intre în circulația noastră prin calea aeriană. Ajung în plămâni, în plămâni trec în sânge. Când ajung aceste microparticule în sânge, ele generează o reacție inflamatorie la nivelul vaselor de sânge”, explică dr. Ștefan Busnatu. Potrivit acestuia, organismul detectează aceste particule ca fiind străine și declanșează un răspuns imun pentru a le elimina. Însă, această luptă permanentă pentru curățarea organismului antrenează un sistem inflamator permanent. „Sistemul acesta inflamator din corp, dacă e constant, din păcate îmbătrânește accelerat tot aparatul nostru cardiovascular. Toată accelerarea asta a degradării vaselor de sânge conduce progresiv și la obosirea inimii. Inima devine din ce în ce mai suprasolicitată și trebuie să depună o muncă mai mare pentru a împinge sângele către celule, pe niște vase care încep să fie din ce în ce mai rigide”, mai spune cardiologul.  Inflamația are un efect direct și asupra plăcilor de colesterol. Acestea rămân moi, inflamate și fragile, cu risc mare de rupere în momente de stres intens. „Fie că vorbim de o supărare foarte puternică, o stare de nervozitate, un efort excesiv sau expunerea la temperaturi extreme. Vasele de sânge au tendința să se strângă și dacă pe ele sunt plăci de colesterol inflamate și fragilizate, plăcile se pot rupe. Și când se rup se pot produce evenimente precum infarctul”, mai spune medicul.   Un alt factor major de inflamație este țesutul adipos, în special cel abdominal, mai spune medicul cardiolog. „Țesutul gras este un țesut care descarcă în sine particule în sânge, particule care amplifică inflamația corpului. Distribuția grăsimii este foarte importantă. Persoanele care au mai multă grăsime în jurul abdomenului au mai multă grăsime în jurul organelor, inclusiv în jurul inimii. O inimă înconjurată de grăsime este expusă direct la această inflamație care nu face decât să îmbătrânească mai rapid inima”, explică dr. Ștefan Busnatu.  Dr. Ștefan Busnatu subliniază că inflamația nu se vede doar la inimă, unde de multe ori este asimptomatică până la infarct, ci dă semnale la nivelul întregului corp.  „Simți la articulații, când începi să ai dureri articulare, când te doare mijlocul, când te doare gâtul, când nu mai ai flexibilitate, rigiditate la genunchi. Din păcate, lucrurile astea se întâmplă la vârste tot mai tinere și oamenii la 30-40 de ani deja încep să zică am îmbătrânit. De fapt sunt toți factorii aceștia de risc care îți dau semnale subtile că organismul nu prea e bine”, explică medicul.

Cancerul ucide 1,3 milioane de europeni pe an, dar 40% din cazuri pot fi prevenite. Vlad Voiculescu, eurodeputat și raportorul Parlamentului European pentru Planului European de Combatere a Cancerului, explică la Sănătatea FM raportul recent în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European. Raportul merge la vot în plenul PE. Un plan european de 2,5 miliarde de euro pentru cancer, prevenție dură pe tutun, alcool și alimente ultraprocesate și acces egal la tratament în toată Uniunea. Raportul realizat de eurodeputatul Vlad Voiculescu a fost aprobat în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European și urmează votul în plen. Invitat în emisiunea Sănătate FM, fostul ministru al Sănătății și actual raportor al Planului European de Combatere a Cancerului spune că 1,3 milioane de europeni mor în fiecare an de cancer și aproape fiecare a doua persoană va face o formă de boală în timpul vieții. 40% din toate cancerele sunt prevenibile, spune Vlad Voiculescu, care adaugă că principalul factor de risc rămâne fumatul, responsabil pentru 27% dintre cancere - nu doar pulmonar, ci și ficat, stomac, vezică, prostată. Eurodeputatul solicită actualizarea urgentă a legislației tutunului și atrage atenția asupra produselor de vaping, vândute în culori și arome de fructe, care atrag copii de 11-12 ani, uneori chiar 9 ani. "Sunt o alternativă mai sănătoasă la fumatul tradițional, în măsura în care cocaina este o alternativă mai sănătoasă față de heroină... Ambele te omoară", afirmă Vlad Voiculescu. România este pe ultimul loc în UE la screening oncologic. Doar 9% dintre femei și-au făcut testarea pentru cancerul de sân, față de 84% în Danemarca. La cancerul de col uterin, România are 6% acoperire, față de 78% în Suedia. De aici diferența de 20% la supraviețuire față de Vest. Raportul prevede ca până în 2030, 90% dintre pacienți să aibă acces la centre comprehensive de cancer. În România, astfel de centre există doar în București, Cluj și parțial Iași.Alături de schimbările de legislație europeană și de monitorizarea activității Comisiei, Vlad Voiculescu a propus un program pilot prin care cel puțin 100 de copii bolnavi de cancer vor putea ajunge la tratament într-un spital din altă țară europeană. Fiecare familie va avea un navigator de caz, care se va ocupa de acte, de organizarea transportului, a consultațiilor și a tratamentului. Tratamentul este decontat prin sistemul public de asigurări de sănătate, cum se întâmplă deja pentru pacienții trimiși la tratament în altă țară din UE. Drumul și cazarea familiei sunt acoperite din fondurile special alocate programului pilot. Raportul merge la vot în plenul Parlamentului European, iar proiectul pilot intră în bugetul Uniunii pentru 2027, care este în negociere, mai spune Vlad Voiculescu.

Nu există nicio legătură între vaccinarea anti- covid și creșterea numărului de cazuri de cancer la persoane cu vârste sub 50 de ani, explică la RFI, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, fondatorul grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familie, invitatul emisiunii Sănătatea Fm.  Potrivit medicului, în momentul de față nu există nicio legătură dovedită dar nici din punct de vedere patogenic explicabilă. "Acestea sunt doar invenții și o spun cu foarte multă responsabilitate. În acest moment, discutăm de o creștere a numărului de cancer nu doar în perioada post-covid, adică de când am început vaccinarea anticoronavirus. Practic, acest fenomen de creștere a numărul de cancere se întâmplă de câțiva ani buni, având la bază și aceste aspecte care țin de depistarea precoce, elemente care nu sunt specifice doar acestei perioade. Apoi, din viața reală ne vin date care, dimpotrivă, pentru foarte multe dintre acuzațiile care i-au fost aduse vaccinului împotriva covid se demonstrează că este de fapt invers. De exemplu, un studiu publicat chiar în vară ne spune că în populația care a fost vaccinată, deoarece îmbolnăvirile au fost mai puțin frecvente, avem un număr de persoane cu miocardită. Dacă vă amintiți acea legătură între vaccinare și miocardită, mai mic la persoanele vaccinate, comparativ cu nevaccinate. Și iată cum se întorc anumite dovezi, anumite percepții pe care le-am avut la momentul respectiv. Până în acest moment, nu există absolut niciun fel de legătură între vaccinarea împotriva covid-19 și apariția, la distanță, a unor evenimente, inclusiv a cancerului, explică dr. Gindrovel Dumitra.  Citește și: De ce sunt tot mai multe cazuri de cancer la persoane sub 50 de ani (interviu)

România nu are o statistică oficială a pacienților alergici, pentru că nu există un registru național. Medicii avertizează însă că bolile alergice sunt o provocare a secolului XXI și că ambrozia a devenit o urgență de sănătate publică, cu vârf de polen mutat anul acesta în septembrie și simptome care se vor întinde până în octombrie. "Suntem în plin taifun de polen de ambrozie", spune la RFI, Prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, invitata emisiunii Sănătatea FM.  Bolile alergice sunt foarte frecvente. Specialiștii le consideră o provocare a secolului XXI, toate statisticile arătând că unul din patru europeni are cel puțin o alergie, procent care se reflectă și în România. Realizarea unui registru ar implica însă costuri pentru sistemul informatic și muncă din partea tuturor medicilor de a introduce datele, explică la RFI, prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, coordonatoarea Centrului de Alergologie și Imunologie Clinică, deschis la începutul anului la Spitalul Clinic Județean „Pius Brînzeu” Timișoara.  Un astfel de registru ar fi util în primul rând pentru pacienți, dar și pentru Ministerul Sănătății, pentru a cuantifica real problema, a vedea principalii alergeni la nivel global și regional, de la ambrozie în zonele de câmpie la polenul de arbori în zonele împădurite, dar și pentru alergiile la medicamente, venin de insecte sau alergiile alimentare. În lipsa lui, nu se pot stabili date clare și nu se poate construi un program național pentru bolile cu cea mai mare implicare ca număr și costuri, precum astmul alergic, rinita alergică sau șocul anafilactic. Ambrozia a migrat și dă simptome severe "Alergia la ambrozie este tot mai frecventă pentru că populația este expusă la cantități foarte mari de polen. Planta, cunoscută și ca iarba pustei, care inițial se găsea în zona de câmpie, a început să se adapteze chiar și la înălțimi până la 700 de metri. Cu cât expunerea este pe mai mulți ani, cei care nu aveau o sensibilizare devin sensibilizați și la un moment dat devin simptomatici", explică prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu. Potrivit medicului, cele mai frecvente manifestări sunt nazale - strănut în salve, rinoree apoasă cu consum de pachete întregi de batiste zilnic, sau obstrucție nazală totală cu pierderea mirosului și afectarea calității somnului. La acestea se adaugă tusea, care poate fi primul semn de astm indus de ambrozie. Pacienții cu peste 5 ani de alergie la ambrozie au exacerbări în sezon, se trezesc din somn cu criză de lipsă de aer, respirație șuierătoare și ajung chiar la Urgență. Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu mai spune că "în acest an foarte mulți pacienți s-au plâns de simptome oculare severe - ochi înroșiți, lacrimi, prurit extrem de puternic, cu complicații prin suprainfecții din cauza scărpinatului, dar și de umflarea feței, angioedem care poate mima un șoc anafilactic". Tot din cauza schimbărilor climatice, vârful de polen s-a translatat de la 15 august către 15 septembrie. În zilele cu ploaie polenul se stabilizează la sol, dar imediat ce revine soarele concentrația crește de 10-20 de ori față de valorile care pot da simptome. Prof.dr Carmen Bunu Panaitescu estimează că suferința se va întinde și în octombrie. "A fost atât de cald în august, încât colegii mei de la Facultatea de Agronomie mi-au spus că pur și simplu planta a stat închistată, nu a eliberat polen foarte mult. E adevărat că pacienții au început să sufere, dar nu atât de tare, și vârful de polen de ambrozie, deși era obișnuit s[ fie în jur de 15 august, s-a translatat către 15 septembrie. Acum, practic, suntem încă în plin taifun, între ghilimele, de polen de ambrozia. În zilele cu ploaie este mai bine, pentru că polenul se stabilizează pe pământ, dar imediat ce vine soarele din nou crește foarte mult în aer. Și vorbim de creșteri de 10, 15, 20 de ori față de valorile care pot să dea simptome, adică o cantitate extrem, extrem de mare de polen. Și previziunea mea va fi că se va întinde această suferință și în luna octombrie", explică medicul.  Pericolul tratamentului luat singur din farmacie Diagnosticul corect se pune la alergolog, pe baza simptomelor clinice, prin teste prick pe piele cu extracte de alergene și analize de anticorpi IgE specifici, până la alergologia moleculară, cea mai modernă și exactă, care precizează alergenul major implicat și diferențiază alergia la ambrozie de cea la pelin sau reacțiile încrucișate cu alimente precum bananele, pepenele roșu și galben, dovleceii, castraveții și semințele de floarea-soarelui. Fără interpretarea unui alergolog, testele pot arăta sensibilizări fără relevanță clinică sau fals pozitive. Autotratamentul duce la erori grave, de la antibiotice date inutil pentru o presupusă rino-sinuzită, la abuzul de decongestionante nazale care creează dependență, mai spune medicul. La copii, decongestionantele nazale, se recomandă maxim 3-5 zile de folosire și doar la nevoie, seara, iar la adulți maxim 7-10 zile. Cu cât sunt folosite mai mult, nasul se înfundă mai tare. Odată stabilit diagnosticul de precizie, terapia este țintită și în mare parte compensată. Pentru cazurile care nu răspund la corticosteroizi intranazali și antihistaminice există imunoterapia cu alergen, desensibilizarea, care necesită cel puțin 3 ani de tratament, dar poate restabili toleranța imună. Pacientul ideal este copilul de peste 5 ani monosensibilizat, cu răspuns mult mai bun decât adultul polisensibilizat.

Două verigi esențiale ale statului, serviciile de ambulanță și institutele de medicină legală, au ajuns în cea mai gravă criză de funcționare din ultimii ani, in contextul in care, cu un guvern interimar, nu se poate face rectificare bugetara, dar si pe fondul tăierilor salariale și a lipsei de personal. Institutul Național de Medicină Legală a ajuns în regim de subzistență. Efectul: dosare penale blocate și familii care așteaptă zile întregi să-și recupereze decedații, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Institutului, Dr. Gabriel Gorun.  „În acest moment în Institutul Național de Medicină Legală și nu numai, ci și în celelalte instituții de medicină legală din țară, situația este, aș spune, cum n-a fost niciodată din punct de vedere al capacității de funcționare, atât de rea, în sens negativ, din păcate, pentru că noi atenționăm din luna martie, în mod periodic, organele noastre tutelare, mai ales cele care ne asigură bugetarea. Aici vorbesc de Ministerul Sănătății, care ne face alocările de bani, care ne acoperă cheltuielile de funcționare și salariale, respectiv beneficiarii noștri poliție, parchet, judecători, cei care ne acoperă costul prestațiilor medico-legale solicitate de ei. Așadar, în lipsa acestor bani, am ajuns ca în momentul de față să fim într-un regim de subzistență. Angajații noștri pleacă periodic în zile de concediu fără plată, tocmai pentru a ne putea încadra în această țintă de deficit. Asta înseamnă însă că activitatea, care este la fel de solicitată ca și înainte, nu a scăzut vreun pic, este susținută tot mai dificil.", spune la RFI, Dr. Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală, purtătorul de cuvânt al Institutului.  Iar criza se adâncește. " Pe fondul acesta de lipsă de personal, pe fondul scăderilor salariale, au plecat angajați de bunăvoie. De asemenea, prognozăm că în următoarea perioadă vor mai pleca, prin pensionare, încă 15 angajați. Asta înseamnă că vom ajunge într-o criză de personal supra-acută, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate, cel puțin pe statisticile interne, pare că ar crește”, continuă medicul. Ce impact are lipsa de personal asupra autopsiilor și expertizelor?  „Din păcate, am fost și mediatizați, nu neapărat într-un sens pozitiv, prin faptul că nu am reușit să dăm curs solicitărilor de a face autopsiile în ziua următoare solicitării. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că avem doar 4 autopsieri dintr-o normă aprobată de minister de 8, care nu este însăși norma legală, care ar fi de 18. Este un impact extraordinar de puternic asupra familiilor decedaților, care trebuie să aștepte zile întregi pentru a-și putea recupera trupul sau asupra anchetelor penale care nu pot în niciun fel progresa în absența concluziilor medico-legale asupra cauzei morții. Pe de altă parte, neavând personal care să poată duce la bun sfârșit și rapid solicitările de efectuare a expertizelor pe care instanțele sau parchetele ni le impun, toate aceste dosare vor stagna. Se dau termene noi la instanță din motive ce nu țin însă neapărat de noi, țin de imposibilitatea ca un număr mic de oameni să poată soluționa atât de multe cazuri câte sunt solicitate”, ne-a spus Dr. Gabriel Gorun, purtător de cuvânt INML.

Peste 30.000 de conturi au fost create până acum pe platforma e-SănătateaMea, a declarat, la RFI, Conf. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Potrivit acestuia, s-au făcut deja și primele programări online, câteva sute, prin intermediul portalului, la cabinetele din ambulatoriul de specialitate. "Platforma este o șansă în plus de acces în sistem.", a precizat președintele CNAS.  Președintele CNAS a explicat, miercuri seară, în emisiunea Sănătatea FM, modelul pe care funcționează platforma e-SănătateaMea, similar cu un site de booking. Autoritățile au pus la dispoziție platforma, iar furnizorii se pot înscrie pe bază de voluntariat. În acest moment, în portal sunt înscriși 2.471 de furnizori în ambulatoriul de specialitate, dintre care 1.105 și-au activat deja conturile. Asta înseamnă că sunt vizibili pentru pacienți și pot primi programări. În total, 2.293 de medici sunt înrolați, cu o medie de 59 pe județ, în 339 de localități, în toate județele. Șeful CNAS precizează că înscrierea va deveni obligatorie pentru furnizori din ultimul trimestru al anului, dar rămâne opțională pentru pacienți. "Am vrut să deschidem o ușă, nu să închidem altă ușă", a spus președintele CNAS, care a ținut să pecizeze că platforma este o șansă în plus de acces în sistem.  Potrivit acestuia, obligația furnizorilor este să se înroleze, însă numărul de locuri afișate online rămâne la alegerea lor. "Relația medic-pacient este o relație bidirecțională. Este nevoie de dorința pacientului și de acceptul furnizorului", explică Conf.dr.Horațiu Moldovan. Programarea telefonică și cea directă la medic rămân valabile. În lunile următoare, după ce mai mulți pacienți vor avea cont pe e-SănătateaMea, se va stabili de comun acord cu medicii de familie și spitalele data de lansare a programărilor și în aceste segmente, a mai spus președintele CNAS. Întrebat cum se va obține biletul de trimitere, șeful CNAS a precizat că regulile nu se schimbă. Circuitul începe tot cu medicul de familie, cu excepția pacienților cronici care pot merge direct la specialist. Platforma pregătește un modul de "formulare medicale" unde pacientul va vedea cele mai frecvente documente. "Pacientul va observa în portal o serie de formulare medicale. Biletul de trimitere, scrisoarea medicală, biletul de externare și așa mai departe", spune conf.dr. Moldovan. Potrivit acestuia, "modulul nu mai e în lucru, ci în operaționalizare, adică deja funcțional, urmând să fie pus în aplicare în tot sistemul sanitar." Oficialul susține că CNAS nu cere un cec în alb de încredere, ci vrea ca încrederea să se câștige cu rezultate.  "În prima zi am văzut o poză, dar după aceea începem să vedem filmul, începem să vedem fapte concrete. (...) Ne-am asumat criticile inerente unei decizii de a operaționaliza rapid. Ca în loc de 6, 7, 8 luni sau chiar un an, să dureze 2-3 luni", ne-a spus președintele CNAS.  Întrebat dacă nu era mai bine să lanseze o platformă funcțională în loc de una rapidă, șeful CNAS a răspuns: "Era mult mai lejer pentru noi. Erau critici mult mai puține, dar ne-am asumat aceste critici pentru a grăbi procesul de digitalizare. Știm că am creat o platformă funcțională și știm să o facem operațională în cel mai scurt timp. (...) Vrem să simplificăm traseul pacientului, pentru că în momentul de față, în sistemul de sănătate, pacientul este curierul propriilor formulare medicale. Plimbă documentul de la medicul de familie în ambulatoriu de specialitate, de la spital și așa mai departe. Prin portalul e-SănătateaMea, prin redimensionarea, optimizarea și standardizarea platformei informatice a Casei de Asigurări de Sănătate, pacientul nu va mai fi curierul propriilor documente medicale, ci informația va circula digital".  Potrivit șefului CNAS, în prezent 17 milioane de români sunt asigurați în sistemul de sănătate. Câți dintre aceștia își vor face cont pe eSănătateaMea? "Îmi doresc să se înroleze cât mai mulți. Nu mi-am propus să avansez o cifră. E clar că pacienții cu abilități digitale scăzute vor apela în continuare la mijloacele clasice, dar pentru cei cu abilități digitale care doresc să le utilizeze, îmi doresc să o facă.", ne-a spus Conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan.

Zilele caniculare aduc cu ele și greșeli care ne trimit direct medic. De exemplu, intrăm de la 38°C afară în magazine sau case cu temperaturi de 21°C sau chiar mai scăzute și bem apă foarte rece când suntem încinși. "Diferența mare de temperatură este un șoc la fel de mare pentru corp", explică la RFI, Dr. Mihai Mara medic primar medicină de familie și președintele Patronatului Medicilor de Familie Cluj, invitatul emisiunii Sănătatea FM. „Când folosim aerul condiționat, nu trebuie să fie o diferență așa de mare între temperatura de afară și cea din încăpere”, explică dr. Mihai Mara. „Dacă afară sunt 35 de grade să nu facem în încăpere 22 de grade. Este o diferență mult prea mare de temperatură. Se recomandă cam 5 grade diferență, 8 grade diferență, dar nu 14-15 grade.” De ce? Pentru că organismul intră în șoc. „Sistemul cardiovascular încearcă să se adapteze la noile temperaturi și e un pic de lucru pentru sistemul circulator. Stai o oră în căldură, vii într-un mediu cu aer condiționat mult prea rece, după aia iarăși mergi în căldură. Este un stres destul de mare pentru organism.” Efectele se văd rapid: migrene, stare de rău, greață, amețeală, palpitații, crampe musculare, lipsă de concentrare, iritabilitate și chiar atacuri de panică. „Toate astea sunt generate de căldură și prin felul în care se adaptează sau nu se adaptează corpul la căldură”, spune dr. Mihai Mara.  De ce răcim vara, deși afară sunt 38°C? O explicație ar fi folosirea metodelor de răcorire. „Diferențe mari între temperatura de afară și cea din casă, ești un pic transpirat, intri la 21-22 de grade. E prea mare diferența și atunci sistemul imunitar are de suferit. Nu te apără cum ar trebui.”, spune medicul. Și, mai sunt două capcane. „Curentul- ești transpirat, deschizi geamul, stai în curent. La fel, e o diferență de temperatură. Celebrul curent care este blamat pentru foarte multe boli și dureri. De asemenea, mai este și aerul condiționat, pentru că nu toată lumea le curăță. Ar trebui o dată pe sezon. În el există condens, apă, și este un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. În momentul în care îl pornești, aparatul suflă aer cu microbi cu tot. Recomandat e ca o firmă de mentenanță să vină o dată pe an, să-l curețe profesional.”, mai spune dr. Mihai Mara. Semnele de deshidratare pe care le ignorăm „Lentoare în gândire, amețeli, scăderea tensiunii, oboseală, crampe musculare, un pic de confuzie sunt câteva dintre semnele deshidratării.”, explică dr. Mihai Mara. Acesta ne recomandă să evităm consumul excesiv de cafea și toate produsele cu cofeină (energizante, sucuri negre) precum și consumul de alcool, pentru că deshidratează. În ceea ce privește mâncarea, pe caniculă sunt recomandate supele și iaurturile, în locul  mâncărurilor grele.  Alte greșeli care ne pot afecta sănătatea Medicamentele se păstrează la temperaturile indicate. Dacă au fost uitate în mașină la soare, nu le mai poți utiliza. "Se poate modifica structura și să fie toxic, să dea reacții alergice. Nu e de glumă.”, explică dr. Mihai Mara. La fel este și cu apa: „Sticlele ținute la soare nu trebuie băute. Au gust de plastic. Razele soarelui bat pe sticlă și se desprind microplastice în apă. Și la magazin văd baxuri afară, direct în soare. Nu aș bea așa ceva.”, mai spune medicul.

În Olanda, 8 din 10 copii diagnosticați cu cancer înving boala. În România, procentul este cu 10 -15% mai mic. De ce această diferență? L-am întrebat pe prof. dr. Rob Pieters, oncolog pediatru și fondatorul Princess Máxima Centrum din Țările de Jos, cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Totul a pornit de la o întrebare pusă de prof. dr. Rob Pieters,care conducea unul dintre cele 7 centre pentru tratarea cancerului din Țările de Jos, colegilor săi: „Dacă propriul tău copil ar avea cancer, către care spital te-ai îndrepta? Către cel de-al doilea sau al treilea cel mai bun?Iar răspunsul era unul singur: către cel mai bun.”  Astfel a apărut, în 2018, Princess Máxima Centrum, cel mai mare centru de oncologie pediatrică din Europa. "Toate tipurile de cancer pediatric sunt foarte rare, din fericire. Dar reprezintă o cauză principală de deces în timpul copilăriei. Fiecare tip de cancer este foare rar, tocmai de aceea ai nevoie de expertiză specializată pentru fiecare tip, astfel încât e necesar să aduci toată această expertiză într-un singur loc, pentru a putea oferi un cadru comprehensiv de tratare  a cancerului Și toate resursele să fie disponibile acolo”, ne-a spus prof. Rob Pieters. „Este foarte nedrept ca un copil din România să nu aibă aceleași șanse de supraviețuire ca un copil din Olanda”, spune tranșant prof. Pieters. De ce rata de supraviețuire a unui copil cu cancer este mai mică în comparație cu Olanda? Accesul la tratamente inovatoare și studii clinice rămâne o problemă majoră în Europa de Est. „Pe măsură ce în Europa de Vest se acordă tratamente inovatoare, acestea nu sunt disponibile în țările din Europa de Est", atrage atenția prof. Pieters. Pentru a reduce decalajul, este esențial să punem un diagnostic corect și rapid, iar în acest domeniu sprijinim activ Spitalul „Marie Curie” și oferim asistență concretă. Însă blocajul apare la nivelul personalului medical. Spitalul „Marie Curie” și-a triplat numărul de pacienți, de la 40 la 120 de copii noi pe an, și tratează astăzi 25% din toate cazurile din țară. Cu toate acestea, numărul asistentelor a rămas același: 15 asistente medicale. Blocarea posturilor la nivel național și legislația privind normarea personalului împiedică managerii unităților medicale să angajeze numărul necesar de cadre medicale. Astfel, deși volumul de muncă a crescut semnificativ, resursa umană a rămas neschimbată. „Această situație trenează de doi ani. Vorbim de cercetare, de creșterea ratei de supraviețuire, iar noi suntem încă la faza la care, în mod jenant, discutăm de angajarea a încă 5-10 asistente”, spune și Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitată în emisiunea Sănătatea FM.  Potrivit lui Carmen Uscatu, decizia ar trebui să aparțină managementului spitalului. "Conducerea ar trebui să poată evalua numărul real de pacienți tratați și să angajeze personal în funcție de acest volum. În România, legislația actuală este însă diferită: medicii și asistentele sunt angajați în funcție de numărul de paturi fizice din spital, nu în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratează efectiv. Este o abordare profund greșită, pentru că nu stimulează munca și eficiența într-un spital. Or, eficiența aduce de cele mai multe ori calitate. Cu cât tratezi mai mulți pacienți, cu atât ai șansa să-i tratezi mai bine, cu condiția să ai personal dedicat și suficient.", a explicat Carmen Uscatu. „Cele mai bune tratamente înseamnă și costuri pe măsură”, vine întrebarea firească.  „Dar nu este așa. Și voi explica de ce”, răspunde prof. Rob Pieters. „Am analizat în detaliu acest aspect și am rugat consultanți independenți să calculeze. Au stabilit că pentru fiecare euro investit în tratarea unui copil cu cancer, societatea primește înapoi șase euro pe durata vieții acestuia. (...) Nu este o opinie personală, ci concluzia unui studiu realizat de economiști în sănătate. Practic, societatea câștigă atunci când asigură tratamentul corect pentru copiii bolnavi de cancer. Un copil tratat la timp poate trăi încă 60 sau 70 de ani și va avea o contribuție benefică pe termen lung. Prin urmare, nu vorbim despre un cost. Tratarea cancerului pediatric este o investiție și o plusvaloare pentru întreaga societate. Un mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății?   „Vă rugăm, faceți o excepție pentru dezvoltarea rapidă a Secției de Oncologie Pediatrică de la Marie Curie pentru a putea trata mai bine copiii de acolo. Asta este ceea ce puteți facde dumneavoastră. Iar profesioniștii de la Marie Curie, cu ajutorul nostru, vor face restul.”, a mai spus prof.dr. Rob Pieters.

Aproximativ 14.000 de români suferă de scleroză multiplă, potrivit estimărilor asociațiilor de profil. Scleroza multiplă este o boală autoimună, cronică și imprevizibilă a sistemului nervos central. Pe 30 mai, marcăm Ziua Mondială a Sclerozei Multiple. Eduard Pletea trăiește cu această afecțiune din 2015 și transformă experiența personală în sprijin real pentru mii de pacienți din România. În calitate de președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative și vicepreședinte al Platformei Europene de Scleroză Multiplă, el militează pentru diagnostic rapid, acces la tratamente moderne și sprijin multidisciplinar-medical, psihologic și profesional.  Cum arată o zi obișnuită pentru o persoană diagnosticată cu scleroză multiplă? Mi-a povestit, la Sănătatea FM, Eduard Pletea, pacient diagnosticat cu scleroză multiplă din 2015, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative și, mai nou, vicepreședintele Platformei Europene de Scleroză Multiplă. Eduard Pletea: Încercăm să facem să fie o zi pe cât se poate de obișnuită. O zi cu scleroză multiplă înseamnă de cele mai multe ori imprevizibil și impredictibilitate și de fiecare dată încercăm să negociem cu propriul nostru corp. Noi putem să arătăm perfect normal. Și totuși, din păcate, noi avem acea dizabilitate invizibilă, pentru că oamenii nu văd, efectiv, cu ce te confrunți. Cele mai frecvente simptome în scleroza multiplă sunt fatigabilitate, care este un simptom prezent la peste 80 la sută dintre cei diagnosticați, iar fatigabilitate asta nu se poate decât trăi, pentru că te trezești dimineață și efectiv negociezi cu propriul tău corp dacă să te ridici din pat sau nu, cum ajungi la muncă, cum îți trăiești viața și cum încerci să te adaptezi la ce-ți dă ziua respectivă. Noi, de obicei, în scleroza multiplă, planificăm, încercăm să planificăm, doar că un puseu poate să vină fără să ne anunțe de pe o zi pe alta, fără să ne dea simptome în avans. Și atunci de fiecare dată încercăm să ne adaptăm. Cel mai dificil de confruntat e atunci când vine puseul, pentru că e ca o sabie care e acolo, mereu deasupra capului și nu știm dacă apare când apare...Și e frustrant atunci când apare că îți dă toată viața peste cap. Rep.:Vorbiți de acea perioadă în care simptomele apar brusc sau se agravează...Cât durează? Eduard Pletea: Exact. Păi nici asta nu poate cineva să vă spună clar, pentru că de cele mai multe ori durează o săptămână, două, dar se poate întinde această perioadă până la o lună, două, chiar trei. Mai ales dacă vine și cu o sechelă, o dizabilitate permanentă în urma acestui puseu. Atunci rămâi cu el de aici încolo. Rep.:Și ce simțiți? Ce simptome sunt atunci? Eduard Pletea: Pot fi simptome de la nevrită optice, lipsă de vizibilitate, ceață pe ochi, la lipsă de coordonare, la lipsă de mobilitate. Pot avea semipareze pe mână, picior, pot avea parestezii și oncontinențe sau multe alte simptome la fel, destul de complexe și invizibile, din păcate. Rep.: Care este aspectul despre care pacienții cu scleroză multiplă vorbesc cel mai puțin, dar care îi afectează cel mai tare? Eduard Pletea: Cred că e vorba de stigmă și e vorba de izolare. În plus de asta, aș merge și în zona de diagnostic, pentru că diagnosticul, mulți dintre ei resimt ca pe o rușine sau ca pe o problemă și atunci încep să se izoleze atât de prieteni, cât și de viața socială. Pentru că nu mai sunt cum erau în trecut, când nu aveau acest diagnostic și încep ușor-ușor să catastrofeze acest diagnostic mai mult decât e necesar și, din păcate, nu există acest sprijin al societății noastre, precum există în străinătate în afară. Rep.: Despre ce sprijin vorbiți? Ce ar trebui să facă cei din jur? Eduard Pletea: În primul rând, nu se știe despre diagnostic. Sau se știe greșit despre diagnostic, pentru că mulți se gândesc la acea scleroză care apare la o persoană în vârstă. E acea vorbă din popor că ești sclerozat, dar realitatea e că nu este vorba de scleroză multiplă. Scleroza multiplă e o afecțiune autoimună neurodegenerativă a sistemului nervos central. În altă ordine de idei, e acea stigmă prin care lumea nu te mai privește cum erai ieri, nu mai ai aceleași șanse la promovare, prietenii încep să se cearnă, să se rarefieze și începi să îți pierzi poate speranța la o calitate a vieții. Aici apărem noi ca asociație și afară, în străinătate sunt multe mecanisme de ajutor atât din partea sistemului, ceea ce înseamnă o echipă multidisciplinară care să te ajute să te susțină atât psiho-emoțional, psihologic, cât și în zona de reabilitare, cât și în zona de terapie ocupațională. Sau poate  coach sau consilier de un loc nou de muncă, adaptat la noua ta viață cu SM, pentru că trebuie să avem grijă la stres, oboseală. Poate unele persoane trebuie să își ajusteze programul sau locul de muncă, pentru că uneori anumite lumini pot deveni obositoare și să cauzeze amețeli și atunci nu mai ești atent la ceea ce ai de muncit. De aceea, într-adevăr în străinătate sunt un pic mai multe sisteme de ajutor și de sprijin în zona asta.   Rep.:Ce-mi puteți spune despre tratament? Cât de important este și cum contribuie? Este o boală care evoluează cu manifestări tot mai frecvente și mai greu de controlat. Eduard Pletea: Corect. E o patologie neurodegenerativă progresivă. Tratamentul încearcă să oprească din această progresie. Sunt foarte multe, din fericire,  sunt foarte multe variante de tratament,chiar și în România. Suntem aproape cu toate terapiile. Lipsesc 2 -3 terapii, dar din fericire după pandemie au intrat foarte multe terapii în aprobare și ne-am bucurat că România tratează destul de modern scleroza multiplă în ziua de astăzi, iar șansa la progresie ar trebui să fie mult mai mică datorită acestor tratamente inovative. Rep.: Ce îmi puteți spune despre diagnostic? Cum se pune în România? În cât timp și cum ne situăm comparativ cu alte state din Europa? Eduard Pletea: Asociația noastră a făcut un studiu la nivel european împreună cu Platforma Europeană de Scleroză Multiplă și am descoperit că în România este un delay la diagnosticare de 3 ani,  comparativ cu 3 ani și jumătate în Germania. Cred că stăm bine. Din fericire, din 2021 a apărut această procedură de monitorizare care se numea MONITOR, iar cei cu afecțiuni neurologice, în cazul nostru scleroza multiplă, aveau șansa să ajungă la un RMN mult mai devreme și asta înseamnă diagnosticare mai rapidă și de aceea și scăzut foarte mult media la diagnosticare. În momentul de față se poate face diagnosticarea. Cred că într-o lună, o lună și jumătate ar trebui să fie suficient, mai ales că trebuie să se facă un RMN și alte analize care să diferențieze cu alte posibile patologii surori ale sclerozei multiple, cum ar fi neuromielita optică sau Mogad sau poate Lyme. De aceea trebuie făcută diagnosticare diferențiată, dar, din păcate și aici o să subliniez că ne afectează foarte mult pe termen lung acest aspect. De la 1 ianuarie 2026, acest privilegiu de MONITOR a fost scos. Noi am făcut nenumărate sesizări atât la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și la Ministerul Sănătății, deoarece asta va impacta atât diagnosticarea în scleroză multiplă, cât și monitorizarea pe termen lung, pentru că oamenii nu mai au acces facil la un RMN. Și, Doamne ferește, dacă cineva are un puseu mâine, nu poate să aștepte trei luni, patru luni până să ajungă la RMN-ul decontat de casa de asigurări de sănătate. Fie, ajunge o povară a persoanei diagnosticate să-l plătească din buzunar. Fie nu o să-l mai facă în timp util șii atunci monitorizarea va fi foarte slabă. Rep.: De ce este important RMN-ul?  Eduard Pletea: RMN-ul ne arată efectiv dacă apar leziuni noi, în primul rând, dacă există progresie a bolii și dacă boala este activă, pentru că atunci când ai simptome, de cele mai multe ori se recomandă RMN cu substanță de contrast, iar substanța de contrast se va activa dacă boala ta este activă în momentul respectiv. Neurologul va ști că trebuie să faci terapie de cortizon în spital încât să oprească această progresie și să facă un tratament anti-inflamator foarte puternic, să stopeze activitatea bolii. De aceea e foarte importantă monitorizarea, pentru că poate să ducă la dizabilități severe. Rep.: Și în cazul diagnosticului? Eduard Pletea: RMN-ul arată efectiv leziunile demielinizare unde sunt poziționate și întotdeauna diagnosticarea conform criteriilor McDonald, se face atât prin analize de sânge, dar și RMN-ul este un lucru foarte important de menționat în această diagnosticare. Este un criteriu de bază. De aceea, toată lumea va trebui să facă un RMN, pentru un diagnostic corect. Rep.: Dumneavoastră de câți ani sunteți pacient cu scleroză multiplă și cum ați primit acest diagnostic?  Eduard Pletea: Afecțiunea a fost ca o furtună peste mine. Din păcate, șocul a fost foarte mare, psiho-emoțional. Am fost diagnosticat în 2015 cu scleroză multiplă, deci sunt 11 ani de atunci, nimeni nu te pregătește pentru un asemenea diagnostic și, din păcate, în corp se simte ca și cum nu ai mai fi tu. Este o durere destul de mare, pentru că ajungi să nu mai poți să îți controlezi corpul și apar foarte multe întrebări vis-a-vis de viitorul tău, dacă o să mai poți să ai o familie, poți să-ți mai iei un credit, nu știu, să poți să-ți faci o casă, să îți clădești viitorul? E afecțiunea adultului tânăr, cel mai des întâlnită între 20 și 40 de ani, deci fix în plină verv

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat, miercuri seară, la RFI, că CNAS va deconta tratamentele de radioterapie pentru copiii bolnavi de cancer, din secția de Radioterapie Pediatrică a spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" la "Marie S. Curie" din București. Ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial în câteva zile, ne-a spus președintele CNAS.  Pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, i-a transmis, la RFI România, un mesaj președintelui CNAS prin care îi cerea ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.   Rep.: Aș vrea să știu, domnule președinte, dacă CNAS va deconta radioterapia pentru copiii bolnavi de cancer internați la "Marie Curie", în noul spital construit de Asociația "Dăruiește Viață". Știu că a ajuns la dumneavoastră mesajul transmis prin intermediul RFI de președinta asociației,Carmen Uscatu, care v-a cerut ajutorul pentru decontarea tratamentului. Care este mesajul dumneavoastră pentru asociație? Președintele CNAS, Dr. Horațiu-Remus Moldovan:"Absolut toate solicitările venite din partea spitalelor publice din România, pe absolut toate programele naționale de sănătate, au fost prioritizate și aprobate de-a lungul timpului, la fel cum este și această solicitare. A fost conceput un ordin de președinte CNAS în acest sens. A fost în transparență decizională pentru că este vorba despre mai multe programe de sănătate. În acest ordin, am primit o serie de propuneri din partea diferiților parteneri sociali pacienți, furnizori de servicii medicale, iar acum suntem în etapa în care am depășit perioada de transparență sau am încheiat perioada de transparență decizională de consultare publică și ordinul se va publica în zilele următoare, cu integrarea propunerilor venite din țară, în Monitorul Oficial". Departamentul de Radioterapie Pediatrică, deschis în decembrie 2025, în cadrul spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" este o premieră pentru spitalele de stat din România. Odată cu deschiderea acestuia, Spitalul Marie S. Curie a devenit singurul din țară care poate asigura triada tratamentului oncologic în același loc: chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie. "Departamentul a fost deschis în decembrie 2025, aici fiind tratați copii bolnavi de cancer la cele mai înalte standarde, datorită echipamentelor existente și datorită training-ului internațional de care au beneficiat medicii radioterapeuți, fizicienii și tehnicienii acestui spital. (...) Ce nu există? Nu există finanțarea acestor tratamente de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.", ne-a declarat, pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, care i-a solicitat, la RFI România, președintelui CNAS ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România.  Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă. "Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici. Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu.  Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont. "Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu.  "Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România. Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook „Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro. Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie.

În luna aprilie, s-au împlinit doi ani de când primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România a primit primii pacienți. Un spital construit integral de Asociația Dăruiește Viață, cu o investiție de 53 de milioane de euro, bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări.  "Îmi amintesc foarte clar începutul campaniei de SMS la 8864. Donații de 2 și 4 euro, recurente. Odată trimis SMS-ul, oamenii donează lunar. Un amic mi-a spus atunci: „Îți dau eu 2 euro, dar ce înseamnă asta pentru un spital? Nimic.” Se simțea neimportant. Din acele SMS-uri am strâns însă peste 27 de milioane de euro. Asta spune mult.  Pe măsură ce sumele creșteau în conturile asociației, tot mai mulți oameni au prins încredere în proiect. A venit apoi și cea mai mare sponsorizare din România: 10 milioane de euro de la o companie. Și tot așa. Proiectul a crescut, am construit clădirea, iar acum mergem dincolo de construcție.", ne-a povestit Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitata emisiunii Sănătatea FM. Spitalul de Oncologie și Radioterapie Pediatrică are echipamente de ultimă generație dar și facilități gândite special pentru copii și părinți: un cinema, un studio radio care emite și în spital, și online, grădină indoor, observator astronomic, sală de sport și spații de joacă și relaxare. "Spitalul Marie Curie oferă pentru prima dată în România o abordare comprehensivă în tratarea cancerului pediatric. Este singurul loc din țară unde sunt reunite toate disciplinele necesare. Un copil diagnosticat cu o boală gravă primește toate tratamentele într-un singur loc. Nu mai este plimbat dintr-un spital în altul, cum se întâmpla înainte și cum, din păcate, se mai întâmplă în alte centre din țară.", ne-a spus Carmen Uscatu. Primul Departament de Radioterapie Pediatric dintr-un spital de stat  Din toamna lui 2025, la Marie Curie funcționează primul departament de radioterapie pediatrică dintr-un spital de stat din România. Este estimat că o treime din copiii diagnosticați cu cancer au nevoie de radioterapie care, anterior, se făcea în centrele de adulți ceea ce înseamnă că pacientul era plimbat între spitale.  Avantaje: acces la cele mai noi tehnologii (unul dintre aparatele de radioterapie este unic și se bazează pe inteligență artificială pentru calcularea poziției pacientului); posibilitatea de anestezie pentru copiii mai mici (cărora anterior le era prohibitivă procedura); echipa multidisciplinară pentru tratament oncologic (practic un copil diagnostic poate beneficia în noul Spital de tratamentul triada: chimio, chirurgie și radioterapie); expertiză internațională: printr-un parteneriat cu Princess Maximă Center (cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa_ fiecare pacient este într-un proiect de twinning cu experții de acolo în radioterapie pentru stabilire curs tratament; ambient plăcut gândit pentru reducerea anxietății (buncarele sunt o lume a oceanelor și a comorilor ascunse)  Serviciul integrat de Terapia Durerii  Spitalul Marie Curie cu sprijinul oferit de DV (training, achiziție echipamente, realizare materiale informative) este singurul spital de copii cu un Serviciu Integrat de Terapia Durerii - ceea ce înseamnă că durerea este evaluată sistemic și gestionată (căutată, măsurată, gestionată) Proiectul include: monitorizarea zilnică a durerii; educarea personalului pentru identificare și tratare durere că semn vital; instrumente de educare pentru pacienți (rigla durere, materiale informative despre tipurile de anestezie și cum se aplică); pompe speciale pentru PCA (Pacient Controlled Aneasthesia). Echip mulți-disciplinară de neuro-oncologie pediatrică O echipă din care fac parte oncologi, neurochirurgi, radioterapeuti, care, în doi ani, au ajuns să trateze aproape jumătate din cazurile neuro-oncologice din România.  Program pentru chirurgia epilepsiei  Pentru epilepsiile care sunt rezistente la tratament există posibilitatea intervenției chirurgicale. Dr. Oana Tarță a pus bazele acestui program pentru care a solicitat Ministerului Sănătății și CNAS să fie inclus în programul național de chirurgie a epilepsiei (disponibil doar adulților momentan) astfel încât electrozii să fie decontati de stat. Restul de echipamente sunt deja donate de Dăruiește Viață. Înființarea centrului de transplant celule stem  Dăruiește Viață a construit în noul Spital și 5 camere sterile pentru transplant, apoi a finanțat un fellowship de 1 an la Bambino Gesu în Roma pentru Dr. Mihaela Smarandoiu care s-a întors acum în țară să pună bazele centrului de transplant celule stem. Momentan copiii sunt tratați la Spitalul Fundeni, spital de adulți.   Puteți dona pentru "Dăruiește Viață" prin SMS , online cu cardul pe site-ul oficial daruiesteviata.ro, sau redirecționând 3,5% din impozitul pe venit până la 25 mai 2026. Fondurile susțin construcția și dotarea spitalelor, în special Campusul Medical Pediatric.  SMS (Donație lunară/unică): 8844 cu textul "SPITAL" (2 euro/lună). 8864 cu textul "SPITAL" (4 euro/lună). 8835 cu textul "PROMIT" (5 euro/lună). 8830 cu textul "CAMPUS" (10 euro/lună). Online cu cardul: Direct pe site-ul oficial: daruiesteviata.ro. Redirecționare 3,5%: Completarea formularului 230 pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. Transfer Bancar: Prin conturile IBAN afișate pe site, atât în RON cât și EURO. Implicare: Puteți crea o campanie de strângere de fonduri personalizată sau organiza o strângere de fonduri în cadrul unui grup. De asemenea, puteți cumpăra diverse cadouri simbolice prin intermediul secțiunii "Raftul de Fericire" de pe site-ul Dăruiește Viață: tricouri, cercei, tricouri, lumânără parfumate etc. Fiecare cadou este o investiție, o cărămidă pusă pentru Campusul Medical Pediatric de la Marie Curie.

Menopauza nu trebuie să ne complice viața însă de multe ori asta se întâmplă. Ne enervăm mai ușor, ne este cald fără motiv, nu mai dormim la fel de bine. Sunt câteva dintre simptomele care apar la începutul acest proces firesc din viața unei femei, dar care aduce cu el multe întrebări și temeri.  Când vorbim despre perioada de menopauză, ar trebui să vorbim de absența ciclului menstrual, însă nu toate perioadele de absență a ciclului menstrual înseamnă neapărat menopauză. Poate fi vorba, de exemplu, despre tulburări hormonale. Însă, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile ajung în perioada în care ar trebui să se gândească dacă urmează sau nu perioada de menopauză. Iar la această vârstă, absența unui ciclu menstrual mai mult de un an ar trebui să ridice suspiciunea de menopauză, explică dr. Ciprian-Andrei Morariu, medic primar obstetrică-ginecologie, invitatul emisiunii Sănătatea FM. Deci, diagnosticul se pune prin absența menstruației și prezența unor simptome. Cele mai frecvente simptome includ bufeuri, transpirații nocturne, menstruații neregulate, uscăciune vaginală, modificări ale dispoziției (anxietate, irascibilitate) și insomnii. Însă sunt și analize specifice pe care le putem face, analize hormonale, precum testarea FSHului (hormonul folicular stimulant). Când în menopauză constatăm o creștere marcată a valorilor și o scădere a clasicului AMH, rezervei ovariene cu valori foarte, foarte mici, celebrele 0,001. Potrivit acestuia, cu 1- 2 ani înainte de instalarea menopauzei, ar trebui să apară perioada de perimenopauză, în care par simptome precum valuri de căldură (bufeuri) 0sau roșeață. Flash-urile pe care le resimt, simptomele vasomotorii, cum sunt denumite ele științific, sunt primele semne și simptome ale perimenopauzei. Însă, nu sunt neapărat prezente la toate pacientele, ci la un procent de aproximativ 70% dintre ele, mai spune dr. Ciprian-Andrei Morariu.

Copiii își formează preferințele alimentare în primii ani de viață, sub influența familiei și a mediului. Limitarea alimentelor procesate și a zahărului este crucială pentru prevenirea obezității dar și a altor probleme de sănătate. Iar educația nutrițională, învățarea copiilor despre beneficiile alimentelor sănătoase dar și despre importanța unui stil de viață activ, este crucială. Copiii și adolescenții de azi sunt mai vulnerabili emoțional, folosind uneori mâncarea ca refugiu (ex: junk food) în fața stresului sau bullying-ului, spune la RFI, Dr. Iulia Florentina Țincu, medic primar pediatru, medic specialist Gastroenterologie pediatrică și directorul medical al Spitalului Clinic de Copii ”Dr. Victor Gomoiu” din București. Nutriția este pilonul central al sănătății digestive. Fibrele alimentare, prezente mai ales în fructe și legume, joacă un rol esențial, chiar dacă nu sunt absorbite de tubul digestiv. Ele hrănesc bacteriile benefice și stimulează enzimele digestive, protejând astfel intestinul de probleme precum permeabilitatea excesivă. Iar învățarea copiilor să consume fructe și legume este crucială. "Dacă nu învățăm de foarte de devreme consumul de fibre, adică plăcerea celui mic pentru a consuma fructe și legume și credeți-mă, din lupta aceasta cu tulburarea de alimentație a copilului este extrem de greu să înveți copilul, obișnuit cu făinos și cu dulce, să învețe dulcele- acrișor al fructelor și legumelor, dar și consistența lor în stare crudă, mai crocantă, mai dură, cu un senzoriu aparte la nivelul cavității bucale.", spune Dr. Iulia Florentina Țincu, medic primar pediatru, medic specialist Gastroenterologie pediatrică și directorul medical al Spitalului Clinic de Copii ”Dr. Victor Gomoiu” din București. Potrivit medicului, primele 1.000 de zile de viață, inclusiv perioada de sarcină, sunt fundamentale pentru modelarea obiceiurilor alimentare sănătoase. O nutriție adecvată susține nu doar sănătatea digestivă, ci și sistemul imunitar, integritatea pielii dar și funcționarea optimă a creierului. Este adevărat că intestinul este al doilea creier? "Da. Și este o comparație pe care o folosesc adesea în dialogurile mele cu copiii de vârstă școlară și cu adolescenții care suferă de alte tulburări extrem de frecvente, și anume afecțiunile axei intestin creier. Pentru că s-a dovedit foarte clar că creierul de sus este legat de creierul de jos, din stomac, prin niște conexiuni până la urmă electrice, să le spunem, niște semnale pe care creierul de sus le trimite creierului de jos sau invers. Astfel încât, dacă intestinul tău nu e bine, dacă ești constipat, spre exemplu, dispoziția ta, puterea de concentrare, irascibilitatea, toleranța la frustrare vor avea de suferit, precum și invers. Dacă sunt un copil supus frustrărilor de orice natură- școlară, familială, fraternă, de orice altă natură- e posibil ca burta mea să doară mai des, e posibil ca scaunul meu să fie mai moale, e posibil ca scaunul meu, din contră, să fie mai tare spre constipație. Deci, iată, semnalele sunt bidirecționale și atunci când intervenim asupra digestiei, trebuie să știm că intervenim și asupra sănătății mentale Și nu de puține ori, multe din consultările noastre se finalizează și cu dorința ca părintele, familia, copilul, adolescentul să accepte o vizită la psiholog, pentru că de multe ori acolo se deblochează niște cheițe fără de care intestinul nu va fi bine niciodată.", explică dr. Iulia Țincu.  Medicul atrage atenția că tot mai mulți copii suferă de supraponderabilitate și obezitate.  " Să nu uităm că obezitatea, până la urmă, pentru că nu trebuie să ne fie frică de elefantul din cameră, trebuie să vorbim despre el, se învață în familie. Și prima treaptă de prevenție, să spunem, este modelul familial.", spune dr. Iulia Țincu. Potrivit acesteia, este important să învățăm de mici obiceiuri alimentare sănătoase în familie, grădiniță și școală – acestea vor modela comportamentul alimentar pe viață. Trăim într-o eră a sedentarismului, unde conexiunea online înlocuiește adesea jocurile în aer liber, un factor de risc important. Copiii și adolescenții de azi sunt mai vulnerabili emoțional, folosind uneori mâncarea ca refugiu (ex: junk food) în fața stresului sau discriminării. De asemenea, este crucial ca părinții, școala și specialiștii să ofere informații accesibile despre alimentație sănătoasă și să promoveze un stil de viață activ. "Vreau să vă prezint un proiect pilot extraordinar, inițiat de prietena mea Andreea Ștefănescu și Asociația CREDU, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Munciipiului București, care va începe în luna aprilie, în 12 școli din Capitală. Specialiști în pediatrie, nutriție și gastroenterologie vor merge în școli să ofere copiilor și profesorilor informații despre un stil de viață sănătos, mișcare și alimentație echilibrată. Proiectul se remarcă prin feedback-ul continuu: școlile vor fi evaluate periodic pentru a vedea dacă informațiile au fost însușite și aplicate. Scopul e simplu, dar puternic: să-i ajute pe copii să adopte obiceiuri sănătoase, prin joc și comunicare, spune dr. Iulia Țincu.

Genunchii noștri sunt vulnerabili atât la inactivitate, cât și la supra-solicitare. Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor legate de postura și mișcare? Dar cele mai comune cauze ale durerii de genunchi? Ce putem face pentru a avea genunchi sănătoși pe termen lung? Ne-a răspuns la aceste întrebări dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie, supraspecializat în chirurgia genunchiului, invitatul emisiunii Sănătatea FM. Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor, legate de postură și mișcare? Ambele extreme – inactivitatea și suprasolicitarea – pot fi dăunătoare pentru articulații. Când trecem de la inactivitate la activitate fizică intensă, fără o perioadă de adaptare, riscăm să creăm un dezechilibru care poate duce la probleme serioase, spune dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie. De exemplu, dacă alergăm după o perioadă de inactivitate, mușchii încep să ne doară, o durere care trece după câteva zile. Însă, problemele articulațiilor pot fi persistente și mai dificil de rezolvat, mai spune medicul.  Ce se întâmplă cu genunchii noștri când stăm foarte mult așezați? "Atunci când genunchii sunt îndoiți, presiunile sunt destul de mari în articulații, și vorbim mai ales despre articulației rotulei cu femurul, înseamnă destul de multă suprasolicitare, solicitare care o să vedeți, de exemplu, în această problemă despre care auzim frecvent în medicină, durerea anterioară de genunchi care provine din zona acestei articulații, această durere, în mod paradoxal, se accentuează atunci când oamenii stau multă vreme pe scaun și se liniștește cumva în momentul în care se pun în mișcare. Frecvent, cei care vin cu această problemă prezintă această durere anterioară. Le este foarte dificil atunci când fac primii pași, când se ridică de pe scaun și odată ce au reușit să se pună în mișcare, deja lucrurile încep să se simplifice și este din ce în ce mai bine. Deci, oarecum, atunci când avem o muncă de birou, este bine ca din când în când să ne mai luăm niște pauze, să ne mai ridicăm în picioare, să ne mai mișcăm.", explică dr. Ștefan Mogoș.  Iar durerea anterioară de genunchi e durerea pe care o resimțim în partea din față a genunchiului, în zona în care se află rotula, osul rotund și mic din fața articulației. "Dacă ar fi să fac o statistică, cred că este cea mai frecventă problemă cu care mă întâlnesc atunci când ajung în această zonă de consultații, când oamenii vin să solicite o părere penjtru o problemă pe care o au", mai spune medicul.  Cum afectează greutatea în exces genunchii?  "Greutatea este foarte importantă pentru pentru tot ceea ce înseamnă articulațiile membrului inferior, pornind de la coloană, continuând cu șoldul, mergând mai departe la genunchi și ajungând în final la gleznă. Toate sunt suprasolicitate atunci când avem kilograme în plus. Și dacă vorbim despre genunchi, de pildă, atunci cînd, de exemplu, cărăm o greutate pe scări, greutatea noastră se multiplică uneori și de 8 până la 10 ori la nivelul articulației. Așadar, practic un kilogram se transformă în 10, iar dacă avem zece kilograme în plus, ajungem să cărăm, practic, doi saci cu noi.", mai spune dr. Ștefan Mogoș.