Advertise on podcast: EcoFrecvențe

În această ediție a podcastului EcoFrecvențe, de la Radio România Cultural, discutăm despre legătura dintre deciziile umane și starea ecosistemelor, într-un moment în care efectele crizei climatice devin tot mai vizibile. De la solurile agricole până la pădurile montane, analizăm cum pot fi regândite modelele de dezvoltare fără a compromite resursele naturale esențiale. Prima parte a emisiunii este dedicată relației dintre agricultură și climă. Pornind de la ideile lui Louis De Jaeger, specialist în agricultură regenerativă, discutăm despre limitele agriculturii intensive, impactul monoculturilor și al substanțelor chimice asupra solului și apei, precum și despre soluții bazate pe diversitate, plante perene și procese naturale care cresc reziliența sistemelor agricole. Interviul a fost realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană În a doua parte, abordăm conservarea râsului, unul dintre cei mai importanți prădători de vârf din România. Ruben Iosif, biolog și cercetător al faunei la Fundația Conservation Carpathia, explică de ce această specie este dificil de monitorizat, ce metode non-invazive sunt folosite în cercetare și cum afectează fragmentarea habitatelor și dezvoltarea infrastructurii viabilitatea populațiilor de râs.

În prima ediție a anului, EcoFrecvențe propune o întâlnire specială cu Christoph Promberger, unul dintre cei mai respectați conservaționiști europeni și director executiv al Fundației Conservation Carpathia. Născut în Germania și format ca silvicultor, Promberger a venit în România la începutul anilor ’90 și a ales să rămână, dedicându-și viața protejării naturii sălbatice din Carpați. Discutăm despre păduri virgine, biodiversitate și marile carnivore, dar și despre provocările defrișărilor și presiunile economice. Un punct central al dialogului este viziunea creării unui Parc Național modern în Munții Făgăraș, un proiect care ar putea transforma România într-un model european de conservare. EcoFrecvențe este o emisiune Radio România Cultural realizată de Dan Vasiliu

Episodul de astăzi din EcoFrecvențe aduce în prim-plan două inițiative care propun moduri creative de a ne reconecta cu natura și patrimoniul din jurul nostru. Primul subiect este Hush Glitches, un proiect artă–știință ce va fi prezentat la Centrul Național al Dansului București pe 13 și 14 decembrie, unde dansul, datele biologice despre plante și tehnologia se întâlnesc într-o instalație performativă ce explorează relația fragilă dintre om și lumea vegetală, într-un context marcat de criza ecologică. Invitată este Lorena Cocora, responsabilă de dezvoltarea și integrarea componentei tehnologice a proiectului. Cu un background în informatică, Lorena explorează intersecția dintre tehnologie și artă, folosindu-și abilitățile tehnice pentru a crea noi forme de expresie artistică, cu o atenție specială acordată temelor de mediu și activism ecologic. Al doilea ne poartă în Țara Hațegului, la Cetatea Colț, unde Poteca de poveste devine primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate. Inspirat din „Castelul din Carpați” de Jules Verne, proiectul îmbină arta, educația și natura, oferind o nouă perspectivă asupra patrimoniului natural și cultural din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În acest episod al EcoFrecvențelor urcăm în Munții Făgăraș pentru a descoperi unul dintre cele mai ambițioase proiecte de conservare derulate vreodată în România: reintroducerea vulturului sur, o specie dispărută din fauna țării de peste 70 de ani. Invitatul nostru este ornitologul Robert Zeitz, implicat direct în programul de reintroducere. El explică de ce vulturul sur este important pentru menținerea echilibrului natural, cum se desfășoară procesul de aclimatizare și eliberare a păsărilor și ce presupune această inițiativă pentru ecosistemul carpatin. Fundația Conservation Carpathia, alături de parteneri locali și internaționali, pregătește readucerea acestor „sanitari ai naturii” în Munții Făgăraș, într-un program complex care îmbină știința, colaborarea comunităților și viziunea pe termen lung. Un episod despre revenirea unei specii dispărute, despre potențialul pe care îl are natura atunci când este sprijinită și despre modul în care Munții Făgăraș își recapătă treptat identitatea ecologică. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Șerpii sunt printre cele mai neînțelese animale din România, iar frica exagerată duce adesea la reacții greșite. Realitatea, însă, este că decesele provocate de mușcăturile de șarpe sunt extrem de rare în Europa. În acest episod, specialistul Alexandru Strugariu, herpetolog și președinte al Grupului Herpetologic Moldavica, ne arată cum să recunoaștem speciile veninoase, cum să ne comportăm în natură și ce înseamnă primul ajutor corect. Interviul este realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană și poate fi găsit integral pe Youtube. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural, realizat de Dan Vasiliu.

În acest episod al podcastului 🎧 EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, vorbim despre România așa cum o arată datele climatice: o țară care se încălzește accelerat. 📊 Cel mai recent Raport privind Starea Climei 2025, lansat la București, arată că 2024 a fost cel mai fierbinte an din istoria observațiilor meteorologice – cu o creștere medie a temperaturii de peste 3°C față de perioada de referință și peste 60 de zile de valuri de căldură. Episodul explorează efectele acestei „noi normalități climatice” asupra 🌆 orașelor și 🌱 ecosistemelor naturale din România. Despre valurile de căldură urbane, fenomenul insulelor de căldură și impactul asupra biodiversității, discutăm cu: 🧑‍🔬 dr. Sorin Cheval, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, coautor al raportului Starea Climei 2025; 🌿 dr. Mihai Adamescu, cercetător științific principal la Universitatea din București și director al Centrului de Cercetare în Ecologie a Sistemelor și Sustenabilitate.

Într-o lume în care pădurile dispar mai repede decât pot fi refăcute, iar cei care le apără își riscă de multe ori viața în încercarea de a proteja natura, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu, aduce în prim-plan oamenii aflați în prima linie a conservării: rangerii. 🌲 Planeta are nevoie de paznici – Peste 260 de rangeri și specialiști din 33 de țări s-au reunit în România, la cea de-a șasea ediție a Congresului European al Rangerilor, organizat cu sprijinul Fundației Conservation Carpathia, pentru a vorbi despre provocările meseriei lor și despre cum pot fi implicate comunitățile locale în protejarea pădurilor. 🔥 În contextul în care peste 8 milioane de hectare de pădure au fost distruse doar anul trecut, iar defrișările globale sunt cu 63% în urmă față de obiectivele asumate la COP26, rangerii devin vocea de avertisment și speranța planetei. 🦅 Din România până în Africa și Australia, rangerii povestesc despre riscurile reale ale acestei profesii – de la braconaj și incendii devastatoare până la lipsa de recunoaștere legală și pericolul de a fi uciși în misiune. Printre invitații acestei ediții se numără Mihai Zotta, director de conservare la Fundația Conservation Carpathia, care vorbește despre paradoxurile legislației românești și despre eforturile de a proteja pădurile Carpaților;Sean Willmore, ambasador onorific al Fundației Europene a Rangerilor și fondator al Thin Green Line Foundation, care aduce povești din locurile unde rangerii își riscă viața pentru natură;și Jovan Andevski, de la Fundația pentru Conservarea Vulturilor și fondator al Wildlife Crime Academy, care investighează criminalitatea împotriva faunei sălbatice în Europa. Un episod despre curaj, responsabilitate și iubirea față de natură – dar și despre întrebarea care ne privește pe toți: cine protejează natura atunci când ea nu poate cere ajutor?

Într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice, noul episod al podcastului EcoFrecvențe, realizat de Dan Vasiliu la Radio România Cultural, explorează relația fragilă dintre om și natură – de la criza apei, la moștenirea unei vieți dedicate planetei. 💧 Seceta care schimbă Europa – Vara anului 2025 a adus din nou temperaturi extreme, iar sudul și estul României se confruntă cu lipsa ploilor de peste 40 de luni. Ce înseamnă acest fenomen pentru agricultură, resursele de apă și viața noastră de zi cu zi? Cercetătoarea Monica Ioniță-Scholz, membră a grupului IPCC al ONU, explică cum ne putem adapta și de ce resursele de apă devin tema centrală a viitorului apropiat. 🐒 Jane Goodall – viața, moștenirea și speranța – Primatologul care a schimbat pentru totdeauna felul în care privim lumea animală s-a stins la 91 de ani. Povestea ei rămâne una despre curaj, empatie și responsabilitatea față de planeta pe care o împărțim cu toate speciile. 🌿 Orașe fără verde – În final, privim spre România urbană, unde lipsa spațiilor verzi afectează sănătatea și calitatea vieții. Două organizații de mediu încearcă să salveze și să refacă aceste oaze de natură pierdute printre betoane.

Într-o lume aflată sub presiunea crizelor climatice și sociale, noul episod al podcastului EcoFrecvențe cu Dan Vasiliu aduce în prim-plan două perspective diferite, dar esențiale, despre cum ne raportăm la Pământ – singura noastră casă. 🥕 Agricultură bio și incluziune socială la ferma bio&co din Ciocănari – un proiect al Asociației Ateliere Fără Frontiere care demonstrează că sustenabilitatea poate merge mână în mână cu responsabilitatea socială. Directoarea Cristina Bîcîilă explică de ce agricultura ecologică nu mai e un moft, ci o necesitate în fața secetei, a pierderii biodiversității și a degradării solurilor. 🛸 Space Shelter Earth – artă, ecologie și întrebări despre viitor – o instalație artistică ce transformă fascinația pentru spațiu într-un apel la responsabilitate față de planeta noastră. Curatorul Andrei Tudose ne vorbește despre cum arta poate deveni un spațiu-refugiu pentru gândire critică și acțiune conștientă.

În acest episod al podcastului EcoFrecvențe, Dan Vasiliu aduce în prim-plan două teme esențiale, care nu mai țin de viitor, ci definesc prezentul nostru climatic: 🔥 Vara 2025 a fost una dintre cele mai călduroase din istorie – cu temperaturi record în Europa și în România, valuri de căldură frecvente și un stres termic greu de suportat. Climatologul dr. Bogdan Antonescu explică ce spun datele și cum se transformă vara într-o provocare tot mai mare. 🌡️ Valurile de căldură și efectele lor asupra sănătății publice în România – un dialog semnat de jurnalista Corina Negrea cu Adina Croitoru, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, despre impactul temperaturilor extreme asupra societății și ce putem face pentru a ne adapta.

În această ediție aflăm de ce ambrozia, o plantă prezentă în România de peste un secol, a devenit abia recent unul dintre cei mai mari inamici ai sănătății publice. Peisagistul Bogdan Mihalache explică rolul solurilor sărăcite și al practicilor urbane în extinderea polenului alergen, într-un interviu realizat de Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană. Interviul poate fi ascultat integral pe canalul de YouTube al Rețelei și pe platformele de podcast, iar mai multe detalii despre activitatea lor pot fi găsite pe paginile oficiale de Facebook și Instagram. Privim apoi către București, unde un raport al Fundației Comunitare București semnalează degradarea continuă a calității aerului și efectele traficului asupra sănătății locuitorilor. Iar la nivel internațional, discutăm despre o investigație a Wall Street Journal care scoate la iveală o creștere alarmantă a incidentelor de „fum” și „mirosuri toxice” la bordul avioanelor comerciale, un fenomen cu posibile consecințe grave asupra pasagerilor și echipajelor. Toate acestea, într-un nou episod din EcoFrecvențe, prezentat de Dan Vasiliu

Căldura nu mai e doar un disconfort, ci o amenințare directă la adresa sănătății noastre. În România, mortalitatea cauzată de valurile de căldură a crescut simțitor – cu aproape 8% între 2013–2022 față de 2003–2012, iar în 2040 jumătate din populația urbană va fi expusă constant la temperaturi extreme. Ceea ce respirăm, temperatura pe care o simțim, nivelul de umezeală și vântul — toate acestea se combină și creează stres termic, care atacă mai ales vârstnicii, bolnavii cronici, dar și persoanele fără locuințe adecvate sau climatizare. Sistemul circulator, plămânii, sistemul nervos — toate suferă. Mai mult, ”ferestrele de risc” de 3-5 °C între temperatura cu grad de risc și pragurile de avertizare oficiale lasă oameni vulnerabili expuşi fără protecţie. Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene și pentru a găsi răspunsuri, l-am invitat la EcoFrecvențe pe dr. Valentin Veron Toma, cercetător științific principal gr. II și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București , coautor al unui studiu, publicat și pe platforma InfoClima.ro, despre impactul căldurii excesive asupra sănătății. El ne explică ce arată datele, ce înseamnă pentru corpul uman și de ce este vital să luăm măsuri.EcoFrecvențe este o emisiune Radio România Cultural realizată de Dan Vasiliu

Recunoscute oficial de UNESCO, geoparcurile nu sunt doar zone spectaculoase din punct de vedere natural, ci și spații unde știința, cultura și turismul sustenabil se întâlnesc într-un mod armonios. Importanța geoparcurilor UNESCO merge mult dincolo de frumusețea peisajelor. Acestea joacă un rol esențial în conștientizarea publicului în ceea ce privește conservarea patrimoniului natural și cultural, dar și în sprijinirea economiilor locale prin ecoturism și educație.  Într-o lume în care schimbările climatice și pierderea biodiversității devin subiecte critice, geoparcurile oferă exemple concrete despre cum natura și omul pot coexista într-un echilibru sustenabil. În această ediție, vom explora mai în detaliu ce înseamnă să fii parte din rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO și ce impact real au acestea asupra comunităților și mediului. Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă pe această temă cu Madlen Șerban, fost secretar general al Comisiei Naționale UNESCO. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Focile se confruntă cu o problemă gravă cauzată de activitățile umane: multe dintre ele rămân prinse în linii de pescuit abandonate, plase și alte resturi marine. Aceste materiale, aduse de curenți sau aruncate direct în ocean, se înfășoară în jurul gâtului, înotătoarelor sau corpului focilor, provocând răni grave, infecții și chiar moartea prin sufocare sau înfometare. Este aproape imposibil ca animalele afectate să se elibereze singure, iar problema a devenit tot mai frecventă în zonele de coastă ale Namibiei. Organizația Ocean Conservation Namibia (OCN) a devenit un actor-cheie în salvarea focilor prinse în echipamente de pescuit. Dotată cu instrumente speciale și multă experiență, echipa organizației patrulează în mod regulat coloniile de foci, identifică animalele afectate și acționează rapid pentru a le imobiliza temporar și a le elibera din capcane. De cele mai multe ori, intervențiile lor sunt riscante, deoarece foca este un animal puternic, iar membrii echipei trebuie să acționeze cu precizie și grijă pentru a evita agravarea rănilor animalului sau să se rănească ei înșiși.  Eforturile Ocean Conservation Namibia nu se limitează doar la salvarea directă a focilor, ci includ și campanii de conștientizare pentru reducerea poluării marine. Prin distribuirea videoclipurilor cu intervențiile lor și educarea publicului despre pericolele resturilor marine, organizația speră să inspire schimbări în comportamentul pescarilor și al comunităților locale. Munca lor evidențiază legătura critică dintre conservarea vieții marine și responsabilitatea umană față de oceane. Despre operațiunile de salvare a focilor am stat de vorbă cu fondatorul Ocean Conservation Namibia, Naudea Dryer. De pe plajele Namibiei ne urcăm apoi în șaua bicicletei pentru a afla ce oportunități de explorare avem în această vară cu acest mijloc de transport prietenos cu natura, iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Grupul Spații Verzi Sănătoase ne oferă noi sfaturi despre cum să întreținem natura din jurul nostru. În acest episod ne vorbește despre inutilitatea datului cu var pe pomi.

Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură.  Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale. Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș. Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână. EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.