Advertise on podcast: Eurocronica

Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real? Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă. Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico. Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”. Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile. Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”. Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere” Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”. Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa. Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare. Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România, alături de Italia, se află în fruntea statelor membre care cer ca finanțarea agriculturii și politicii de coeziune să fie menținută în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Țările reunite în grupul ”Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii. Statele membre sunt divizate între ”Prietenii Coeziunii” și ”frugalii”, conduși de Germania, care doresc o reducere a bugetului propus de Comisia Europeană. Parlamentul European. La rândul său, dorește o creștere a bugetului pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale. Într-o discuție cu presa, în marja unei conferințe pe teme de dezvoltare regională care a avut loc vineri la București, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, raportor pentru buget al Legislativului, explică motivele pentru care bugetul multianual al Uniunii Europene ar trebui crescut:   ”Statele care solicită o reducere a bugetului Uniunii Europene greșesc. Provocările noastre sunt mai multe. Oamenii așteaptă mai mult din partea Uniunii Europene, inclusiv în domeniul securității și al apărării. Și, pentru ca Uniunea Europeană să poată să livreze mai mult, e nevoie de un buget mai mare. Creșterile, sigur, trebuie să fie moderate, trebuie să fie justificate. Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar important este ca prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură să fie apărate. Iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, spune europarlamentarul.   Bugetul european are ca principală sursă contribuțiile statelor membre. Cum acestea se confruntă la rândul lor cu constrângeri financiare, o soluție ar fi creșterea veniturilor proprii ale Uniunii Europene. Siegfried Mureșan vorbește despre trei posibile surse de finanțare: ”Posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit. Noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens. Prima: o sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt între cele mai mari companii ale lumii. Ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană. Ar fi greșit ca noi să nu ne putem finanța cercetarea, securitatea, agricultura, pentru ca Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos , cei mai bogați oameni ai planetei, să aibă acces gratuit la piața unică europeană. A doua posibilitate: o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online. Și, trei, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede. Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali este cea mai importantă. Repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre. De aceea susțin această sursă proprie de venit”, mai spune europarlamentarul. Parlamentul European urmează să negocieze propunerea de buget cu Consiliul, unde sunt reprezentate statele membre. Deocamdată, acestea sunt divizate, iar timpul presează. Liderii europeni ar vrea ca problema să fie tranșată anul acesta. În orice caz, înaintea alegerilor franceze din primăvara anului viitor, în condițiile în care o eventuală victorie a extremei drepte, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella, ar putea aduce obstacole suplimentare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dezvoltă Ucraina o armată de roboți umanoizi? În Europa a început să se vorbească despre acest lucru, după mai multe lovituri spectaculoase ale forțelor Kievului pe frontul din Donețk. Dar care este realitatea? Colegii de la RFI Ucraina vin cu explicații. Pe 24 septembrie, în regiunea Donețk, o adevărată escadrilă de roboți tereștri a fost desfășurată în spatele liniilor rusești, la mare adâncime, cu ajutorul unor bombardiere grele fără pilot. Rezultatul? Peste 250 de prizonieri și un dezastru pentru forțele ruse. Aceasta a făcut ca în Europa să se vorbească despre o Armată a Roboților dezvoltată de Ucraina. Cu atât mai mult cu cât la 26 septembrie, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, anunța public lansarea „Armatei Roboților”, următorul pas după ”Armata Dronelor”, care deja a revoluționat modul de purtare a războiului în zilele noastre.   Totuși, după cum arată colegii de la RFI Ucraina, nu este vorba chiar despre ”terminatori” sau scene desprinse din Star Wars. Chiar și așa, tehnologia este impresionantă. Viitorul câmpului de luptă ar trebui să arate astfel: mai întâi, un senzor detectează o amenințare, iar apoi un robot intră în zona de pericol. Roboții umanoizi urmează să evacueze răniții și să transporte muniție. Aceștia vor amplasa mine și vor demina, vor efectua misiuni de recunoaștere, vor apăra poziții și vor angaja ținte. Ei vor fi primii care vor intra în zonele unde, în prezent, viețile soldaților sunt în pericol, după cum a explicat ministrul Fedorov. Citeste siCe a reușit armata ucraineană prin contraofensiva ”Vivaldi” din Donbas   Strategia presupune investiții în tehnologii de apărare și implicarea unor companii, birouri de proiectare și ingineri de top, atât din Ucraina, cât și din străinătate. Principalele obstacole tehnice sunt timpul scurt în care bateria se poate descărca sau zgomotul motorului care poate trăda poziția cu mult înainte ca instalația să ajungă la țintă. Dar ucrainenii par să fi rezolvat aceste constrângeri. Robotul terestru — cu bateria complet încărcată — este transportat la locul dorit cu ajutorul unei drone și este parașutat acolo. Odată ajunsă la sol, unitatea robotică își dezactivează emițătoarele și poate rămâne în modul de așteptare timp de câteva zile, până la momentul acțiunii.   Această poveste spune multe despre ce ”a reușit” regimul de la Kremlin de la declanșarea invaziei:  Și-a ucis și schilodit sute de mii de cetățeni, pe alții, tineri și creativi, i-a împins să fugă din țară de teama încorporării. Și-a pus la pământ industria petrolieră, luată la țintă de ucraineni. A revitalizat NATO și i-a adus acolo pe suedezi și pe finlandezi. A transformat Ucraina într-o putere militară rezilientă și creativă. În așa măsură încât, Ucraina devine furnizor de soluții și echipamente pentru numeroase țări ale lumii. Și chiar Pentagonul lansează proiectul privind războiul viitorului pornind de la experiența ucraineană. Și când ne gândim că mulți încă îl mai consideră pe Vladimir Putin un mare strateg și încă se mai adapă de la presupusa lui înțelepciune ...     Articolul original publicat de RFI Ucraina poate fi accesat aici Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acest titlu de rubrică din revista Academia Cațavencu a anilor 1990 pare mai actual ca oricând. Votul de ieri din Parlament a arătat că se profilează o apropiere între Partidul Social Democrat, declarat de centru-stânga și pro-european, și extrema dreaptă - un bloc naționalist și eurosceptic cu șanse mari de a strânge o majoritate parlamentară, în actuala configurație. De partea cealaltă, Siegfried Mureșan pare să fi folosit nominalizarea ca pe o șansă de a se profila în politica internă ca principal exponent al partidei pro-europene. Mesajul a fost tranșant și în egală măsură sinucigaș: susțineți sau nu o Românie pe deplin conectată la Europa? Rezultatul s-a văzut. Citeste siSiegfried Mureşan, după respingerea Guvernului său: Partidele care au declanşat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice Logica politică ne spune că după nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar trebui să urmeze, în oglindă, cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Riscul pentru președinte este de a-și vedea spulberată o linie roșie pe care el însuși a trasat-o: fără AUR în formula majoritară. Președintele ar putea reveni la soluția tehnocratului, cu care a mai cochetat. Dar nimic nu s-a schimbat în abordările partidelor de la precedenta încercare nereușită, cu Eugen Tomac. Șansele sunt și acum la fel de reduse, aproape de zero. Societatea rămâne la fel de polarizată precum în preajma alegerilor din 2025. Președintele a eșuat în eforturile sale, mărturisite de peste un an de zile, de a câștiga măcar o parte din tabăra suveranistă de partea democrației. Citeste siTrei scenarii după eșecul lui Siegfried Mureșan. Cheia, în mâna lui Nicușor Dan (Cotidianul) Dimpotrivă, gradul de radicalizare pare chiar să fi crescut, mai ales după reținerea și arestarea lui Călin Georgescu. Acum două săptămâni, violența a coborât de pe rețelele sociale în stradă și următoarele săptămâni și luni nu se anunță deloc mai liniștite. Dar indiferent de cum se va configura viitoarea majoritate, situația României nu se schimbă și partenerii ei nici atât. Premierul, că va fi tehnocrat sau pesedist susținut de AUR, tot va trebui să obțină undă verde pentru programele sale de la Comisia Europeană. Eventual – dacă nu, sigur - cu George Simion de mână în biroul Ursulei von der Leyen. Pentru că e parte a majorității și trebuie să dea asigurări că se aliniază. Altă șansă nu există, alți bani nu sunt. Finanțarea din fonduri europene rămâne vitală. Fără ea, bugetul sucombă. Orice abatere de la statul de drept și normele democratice va genera o reacție imediată. Mecanismele de blocare a banilor europeni există și au fost folosite în cazul Ungariei lui Orban. Vor fi folosite și în cazul României, fără întârziere. Fantasmagorii vânturate de extrema dreaptă, cu naționalizarea întreprinderilor, redeschiderea minelor sau întoarcerea la economia de troc sunt bune pe rețelele sociale. Nu și la guvernare. Și asta o știe și George Simion, cu toată retorica sa. Așa că, întrebarea care stă în fața președintelui și a noastră, a tuturor, este aceasta: ”Avem o țară. Cum procedăm?”   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dezvăluirile ziarului american The Wall Street Journal, privitoare la afirmațiile ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, sunt confirmate și de ziarul britanic Financial Times. Acesta vorbește despre consecințele asupra situației politice de la București, în contextul unei posibile apropieri dintre Partidul Social Democrat și extrema dreaptă. Când, după The Wall Street Journal, și Financial Times se ocupă îndeaproape de povestea ambasadoarei de la Atena și remarcile ei la adresa României, lucrurile încep să devină cât se poate de serioase. Este vorba despre probabil cele mai importante și influente ziare financiare ale lumii, care ajung acolo unde se iau decizii cu impact global – de la cabinetele celor mai puternici decidenți politici la președinți de mari companii și fonduri de investiții, bancheri sau deținători de mari portofolii bursiere. Financial Times confirmă, prin propriile surse, faptul că Guilfoyle a sugerat prăbușirea guvernului de la București pe 18 martie, în timpul unei cine oficiale la ambasada SUA din Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, inclusiv politicieni, membri ai personalului ambasadei și cadre militare. Publicația mai notează că după cina de la Atena, Guilfoyle a călătorit la București, unde s-a întâlnit inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu. Nu este clar dacă l-a sfătuit să se retragă din coaliția de guvernare, mai spune cotidianul britanic. The Wall Street Journal a pus presiunile politice pe seama interesului părții americane, în asociere cu firma greacă Aktor, de a vinde gaz petrolier lichefiat, în Bulgaria și România, prin contracte pe termen lung la prețuri foarte mari. Citeste siSiegfried Mureșan, premierul desemnat: Dacă PSD se lipește de AUR, va deveni un partid breloc. Au apus vremurile când aveau 45% din Parlament (Libertatea) De partea sa, Financial Times descrie situația politică tulbure de la București. Iar analistul politic consultat de ziar, Radu Magdin, spune ceea ce este perceput acum în cea mai mare parte a mediului politic românesc: că un foarte probabil eșec al liberalului Siegfried Mureșan în fața Parlamentului va deschide calea pentru o colaborare formală sau informală între centru-stânga și extrema dreaptă. Și, de ce nu? Ambele părți au votat pentru a răsturna guvernul Bolojan. Ambele părți sunt interesate să intre cât de repede în grațiile MAGA și ale lui Donald Trump și pentru aceasta sunt gata să plătească prețul. Poate, chiar, orice preț. În ultimul timp, cu precădere de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, numeroase voci din PSD și-au înăsprit retorica naționalistă și antieuropeană, în ton cu extrema dreaptă. Părțile au colaborat deja împărțindu-și funcții de conducere în Parlament. Și-au numit reciproc oamenii la vârful societăților publice de radio și televiziune. Citeste siPSD și AUR își votează reciproc propunerile pentru șefia TVR și a Radioului Public Au votat împreună pentru interzicerea vânzării pe bursă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat. Au susținut un controversat proiect prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Dacă propunerea Siegfried Mureșan cade la vot, conform așteptărilor, președintele va putea face o nouă nominalizare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, pare încredințat că o va primi. Odată numirea făcută, președintele nu mai deține nicio pârghie constituțională pentru a influența formarea majorității. Se va spulbera astfel una dintre liniile roșii pe care Nicușor Dan însuși a formulat-o: blocarea accesului extremei drepte la guvernare. Iar articolele din The Wall Street Journal și Financial Times stau mărturie: lumea politică și financiară privește cu atenție spre România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lituania și Polonia elaborează planuri majore de evacuare a populației statelor baltice în cazul unui război de amploare cu Rusia. Un atac rusesc ar putea izola cele trei republici de restul aliaților din UE și NATO, într-unul dintre cele mai sensibile puncte ale Europei. Posibilitatea ca Vladimir Putin să decreteze o amplă mobilizare și să testeze răspunsul Alianței Atlantice îi îngrijorează tot mai mult pe decidenții politici din Europa, după numeroase semnale din partea unor șefi ai serviciilor secrete și înalți comandanți militari. Astfel că, după cum notează mai multe publicații europene, Polonia și Lituania pregătesc proceduri, logistică și infrastructură, inclusiv rute de evacuare pentru civili. Planurile vor facilita, de asemenea, evacuarea locuitorilor din Letonia și Estonia peste granița cu Polonia. Strategii în domeniul apărării sunt îngrijorați de vulnerabilitatea regiunii, dată de așa-numitul Coridor Suwalki, o fâșie de teritoriu cu o lungime de aproximativ 96 de kilometri care face legătura între Polonia și Lituania, mărginită de Rusia și aliatul său, Belarus. Citeste siDe ce se înmulțesc avertismentele oficialilor europeni cu privire la Rusia Această fâșie este cunoscută drept „călcâiul lui Ahile” al NATO. Pregătirile pentru evacuarea populației se desfășoară în cadrul exercițiului lituanian „Vyčio Skliautas 2026”, lansat pe 25 septembrie și care se va încheia pe 3 octombrie. La exerciții participă aproximativ 3.000 de oficiali, ofițeri și reprezentanți ai instituțiilor, autorităților locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale, alături de circa 1.000 de voluntari. De asemenea, în Lituania a sosit o delegație formată din aproximativ 20 de persoane din diverse instituții poloneze. Exercițiile testează sistemele de avertizare a populației, organizarea punctelor de adunare și înregistrare, precum și aspectele legate de transport și deplasarea persoanelor evacuate prin regiuni succesive. Polonia este, de asemenea, implicată în activitățile de planificare a evacuării transfrontaliere. Se estimează că trei sferturi dintre persoane s-ar putea evacua pe cont propriu, în timp ce autoritățile locale i-ar ajuta pe cei care nu pot pleca, acordându-se prioritate familiilor cu copii mici, persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor. Citeste siLituania a elaborat planuri de evacuare în faţa ameninţărilor din partea Rusiei, dar este pregătită şi să „riposteze” De asemenea, Lituania își extinde fortificațiile defensive la granița cu Belarus – cel mai apropiat aliat al Rusiei – și cu regiunea Kaliningrad. Letonia vecină cu Lituania, va primi avioane Eurofighter din Germania pentru a-și proteja spațiul aerian în perioada premergătoare alegerilor din 3 octombrie. Finlanda a ridicat un gard cu o lungime de aproape 200 de kilometri de-a lungul frontierei cu Rusia, o inițiativă menită să stăvilească fluxul de migranți neautorizați, după ce Helsinki a acuzat Moscova că folosește solicitanții de azil ca armă. De asemene, se amplifică temerile că Moscova ar putea acționa în arhipelagul nordic Svalbard, împărțit între Rusia și Norvegia. Guvernul de la Oslo își consolidează capacitățile navale și de supraveghere în regiune, iar autoritățile locale din Svalbard investesc în infrastructura critică — având pregătit chiar și un plan de evacuare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În această vară, o campanie de dezinformare a încercat să sugereze că Polonia intenționează să recupereze o parte din teritoriul Cehiei. Această operațiune de influențare a incendiat rețelele de socializare în ambele țări. Acum există toate indiciile că a fost vorba despre o operațiune orchestrată de serviciile de informații rusești. După cum relatează ziarul ceh Denik N, preluat de Courrier International, o informație apărută la sfârșitul lunii august, a produs multă emoție pe rețele sociale, atât în Polonia cât și în Cehia. Se spunea că Varșovia ar revendica regiunea cehă Český Tešin (Cieszyn în poloneză), pe care intenționa chiar să o ocupe cu forța. La Praga, ca și la Varșovia, liderii ambelor țări au reacționat prompt, uneori chiar cu umor, respingând orice intenție de a modifica granițele sau de a afecta relațiile de bună vecinătate. Cu toate acestea, acțiunea a stârnit pe rețelele de socializare exact ceea ce autorii ei anticipaseră: certuri și acuzații amplificate prin boți și troli. Scopul? De a semăna, îndoieli cu privire la „ce se întâmplă cu adevărat ” . Problema regiunii este una sensibilă. Cehii au apărat regiunea în 1919 în timpul războiului împotriva polonezilor, înainte ca aceștia din urmă, profitând de Acordul de la München, să o ocupe efectiv în 1938 și 1939. Teritoriul a fost în cele din urmă retrocedat Cehoslovaciei în 1945. Dar de ce problema a revenit brusc în atenție? Politicienii și jurnaliștii de investigație polonezi și cehi, precum și experții străini în securitate cibernetică, sunt de acord că pista duce la Rusia. Anunțuri înșelătoare și documente presupus oficiale Numeroase conturi false su început să posteze anunțuri înșelătoare și documente presupus oficiale care acuzau Varșovia de intenții ostile față de Republica Cehă  - inclusiv un profil fals al ambasadorului ceh în Polonia. Devenea clar că cineva încerca să-i întoarcă pe cehi și polonezi unii împotriva celorlalți. Acum doi ani, o ancheta realizată în comun de revista germană Der Spiegel și publicația media independentă rusă The Insider  a ilustrat modul în care serviciile de informații rusești au reușit să pregătească terenul pentru ”operațiunea Cesky Tesin”. De asemenea, dezvăluie natura sofisticată a acestei activități în cadrul aparatului de propagandă și informații rusesc. Site-ul polonez CyberDefence24 a dezvăluit că textele în limba cehă fuseseră în mod clar generate de inteligența artificială și că această campanie purta semnele unei operațiuni de la Moscova. Povestea trebuie să dea de gândit și în România. Pe rețelele de socializare apar adeseori postări care susțin că Ucraina ar fi ocupat teritorii care au aparținut României – când, de fapt, ocupantul a fost Uniunea Sovietică. De asemenea, tot pe rețelele sociale, ucrainenilor li se spune că România este gata să preia prin forță aceste teritorii, pornind război împotriva Ucrainei. În timp ce românii sunt păcăliți că vor fi mobilizați pentru a lupta de partea Ucrainei împotriva Rusiei. Iată tot atâtea modalități de a semăna diviziune, cu o puternică amprentă a Kremlinului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O interesantă inițiativă a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova: un regim de transparență financiară pentru influencerii și creatorii de conținut implicați în campaniile electorale. Ideea ar trebui să dea de gândit și la București. Acum câteva zile, un confrate jurnalist din Republica Moldova mă întreba ce are Chișinăul de învățat de la România în ce privește răspunsul la războiul hibrid. I-am răspuns că nimic. Și că întrebarea trebuia pusă invers: Ce are România de învățat de la Republica Moldova în această privință?  Și iată că informații publicate în aceste zile de colegii de la emisiunea noastră Focus Moldova vin să confirme această idee. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău vrea să-i aducă pe influencerii și creatorii de conținut online sub aceleași principii de transparență care se aplică deja publicității electorale tradiționale. Citeste siR.Moldova începe, prima în spațiul european, reglementarea activității influencerilor și a online-ului în alegeri Conform vicepreședintelui Comisiei, Pavel Postică, regulile care sunt utilizate în mediul offline, adică în viața de zi cu zi, ar trebui să fie valabile și în mediul online. Aceleași reguli pentru toți competitorii, inclusiv transparența finanțării. Dacă un ziar, un post de radio sau de televiziune este obligat prin lege să marcheze publicitatea electorală și să indice finanțatorul, de ce n-ar fi valabil și pentru influenceri? Potrivit oficialului de la Chișinău, au existat cazuri în care se spunea că este vorba despre voluntariat, promovare pro bono, fără un contract. Când, în realitate, era vorba despre cu totul altceva. Astfel, diverși actori, inclusiv actori necunoscuți, au utilizat în alegeri diverse campanii promoționale prin conturi false, neautentice, create artificial,. S-au implicat în alegeri fără ca aceste lucruri să fie declarate în rapoartele privind gestiunea financiară. Vi se pare cunoscut? Influenceri sau creatori de conținut s-au implicat și în campaniile electorale de la noi, fără a exista un dram de transparență în ce privește relațiile contractuale. Ba, unii influenceri au recunoscut, în cele din urmă, că au primit bani pentru susținerea lui Călin Georgescu, în cadrul anchetelor care au urmat anulării alegerilor din 2024. Desigur, o reglementare în această veritabilă junglă online care umbrește dezbaterea publică onestă nu va veni fără strigături. Cum că blochează libertatea de exprimare, că pune pumnul în gură vocilor libere. Dar aceasta n-ar trebui să-i descurajeze pe cei care doresc să aducă transparența în spațiul public. Bine, valabil la Chișinău. Pentru că, la București, subiectul nu este pe agendă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru a stârnit un adevărat val de reacții xenofobe și anti-europene. Și nu doar din zona suveranistă, ci și din partea unui partid care se pretinde pro-european. Ceea ce ridică mari semne de întrebare. Așadar, Siegfried Mureșan este suspect. Mai întâi, pentru că nu poartă un prenume românesc, ceea ce l-ar face incompatibil cu funcții publice înalte cel puțin aici, la București. S-au mai lansat teorii ale conspirației, cum că Siegfried Mureșan ar fi fost impus cu mâna Berlinului. Sau a Parisului. Sau a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.   În paranteză fie spus, pentru cei care cunosc mai puțin mecanismele de decizie în Uniunea Europeană, Parlamentul European controlează Comisia și nu invers. Cu alte cuvinte, nu Ursula von der Leyen îl are sub control pe Siegfried Mureșan ci un pic invers. Dar asta n-are importanță atunci când lansezi teorii fără niciun fel de dovadă. Am văzut teoria conform căreia activitatea europeană a lui Siegfried Mureșan ar fi nu un argument în favoarea sa. Ci o vulnerabilitate. Dar, ce spun eu, un adevărat pericol pentru stabilitatea și suveranitatea țării! Ca și cum România n-ar face parte din Uniunea Europeană, ci din Comunitatea Statelor Independente sau din Uniunea Rusia-Belarus. Să recunoaștem, nu e de mirare când asemenea teorii apar pe conturile suveraniste sau când sunt vânturate de politicieni afiliați AUR, SOS, POT sau altor partide din aceeași categorie. Aversiunea lor față de Uniunea Europeană este cunoscută. Intenția lor de a scoate România din UE este vizibilă. De mirare este atunci când toate acestea apar din partea unor exponenți ai PSD, partid care se pretinde pro-european. Citeste siSorin Grindeanu îl îndeamnă pe Siegfried Mureșan să își depună mandatul: „După cum ne-a tratat, nu are cum să obțină voturile PSD” Iar aici, însuși președintele partidului a atins o culme atunci când i-a cerut lui Siegfried Mureșan să demisioneze de la Parlamentul European înainte de a cere votul legislativului de la București. Cică astfel și-ar demonstra responsabilitatea față de România... Iarăși, ca și cum acolo, la Bruxelles sau Strasbourg, Mureșan ar acționa împotriva intereselor țării. Am vorbit ieri despre analiza realizată de Politico privitoare la cei mai influenți membri ai Parlamentului European. Printre ei era amintit social-democratul român Victor Negrescu. Iar unul dintre argumente era că încearcă să mențină PSD pe o traiectorie pro-UE, chiar dacă partidul său cochetează cu extrema dreaptă pe plan intern. Dacă argumentul este valabil, poate n-ar fi rău ca Victor Negrescu să-i explice șefului său de partid pericolul unei astfel de abordări. Nu de alta, dar valul de xenofobie îndreptat împotriva lui Siegfried Mureșan vine într-o perioadă în care partidele suveraniste agită cu tot mai mult aplomb ideea de ”Ro-Exit”, pe care am auzit-o scandată și în timpul violențelor din 15 septembrie. Realist vorbind, șansele europarlamentarului liberal de a obține votul Parlamentului de la București sunt mici. În urmă, însă, va rămâne în societate această idee, că UE e ceva rău, că a fi pro-european este suspect și, în orice caz, anti-național. Ca partid care se declară pro-european, PSD ar trebui să se gândească mai serios la urmările propriilor acțiuni și declarații venite, iată, chiar din partea liderului său.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toți europarlamentarii sunt egali. Dar când vine vorba despre marile bătălii politice ale viitorului apropiat, lucrurile se schimbă. În dosare politice majore, unii membri devin mai importanți decât alții. Ediția europeană Politico face un inventar al celor mai influenți europarlamentari din viitorul apropiat. Printre ei, și unul din România. Cum probabil era de așteptat, analiza începe cu președinta Parlamentului, Roberta Metsola. Ea se va afla însă în centrul rupturii PPE-S&D în timpul remanierii funcțiilor de conducere de la jumătatea mandatului. PPE este hotărât ca Metsola să rămână în funcție, dar S&D insistă că este rândul lui să aibă pe cineva în frunte. Modul în care se va desfășura această luptă va fi un test cheie pentru a vedea dacă alianța centristă a Europei poate continua. Francezul François-Xavier Bellamy, din grupul PPE, ar putea fi omul pe care liderul PPE, Manfred Weber, îl va numi pentru a se ocupa de ”controlul pagubelor” în Parlament. Aceasta, dacă Marine Le Pen devine președintele Franței anul viitor. Arhitectul noului regulament strict al UE privind returnările, care a votat cu grupul de extremă dreapta Patrioții, Bellamy s-a luptat să-i aducă pe Frații Italiei ai Giorgiei Meloni aproape de UE și ar putea încerca să facă același lucru și cu Reuniunea Națională a lui Le Pen. Spaniola Dolors Montserrat ar putea deveni un jucător important în PPE, dacă popularii spanioli îi vor învinge în alegeri pe socialiștii lui Pedro Sánchez, așa cum se preconizează. Un rezultat care ar răsturna unul dintre ultimele guverne socialiste majore din Europa și ar da o lovitură grea S&D. În acest caz, Camilla Laureti, membră a S&D din Italia ar putea deveni un actor important la centru-stânga. Italia are a doua cea mai mare delegație națională a S&D, după Spania. Massimiliano Salini, italian membru al PPE, va juca un rol important ca negociator principal pentru unul dintre cele mai controversate dosare ale Parlamentului (și o prioritate de top a PPE): anularea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În timp ce polonezul Adam Bielan, din grupul Conservatorilor, ar putea fi legătura instituției cu MAGA. Bielan tocmai a fost numit președinte al partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și menține o legătură directă cu liderul partidului Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński. ”Un strateg experimentat” Și ajungem și la europarlamentarul român Victor Negrescu. Alături de daneza Christel Schaldemose, el este unul dintre cei mai importanți locotenenți ai șefei grupului S&D, Iratxe García. Caracterizat de Politico drept un strateg experimentat, cu aproape un deceniu ca europarlamentar și o perioadă ca ministru al afacerilor europene la București, el conduce acum un grup de lucru obscur, însărcinat cu modelarea viitorului Parlamentului, cu propuneri de reformă așteptate până în decembrie. Rolul său mai dificil este gestionarea tensiunilor dintre S&D și social-democrații (PSD) din România: Negrescu a încercat să mențină PSD pe o traiectorie pro-UE chiar dacă partidul său cochetează cu extrema dreaptă pe plan intern. Și tocmai aceasta îl face primul punct de contact al socialiștilor de la Bruxelles dacă această apropiere se adâncește. Întreaga analiză poate fi consultată AICI.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Remarcabilă schimbarea de ton cu privire la Rusia a candidatei extremei drepte franceze Marine Le Pen și a liderului partidului Reuniunea Națională, Jordan Bardella! „Nu vom tolera niciodată ca o putere străină, în acest caz Rusia, să poată spera să dicteze, direct sau indirect, politica țării noastre prin intimidare, amenințare, destabilizare sau presiune psihologică”, au transmis cei doi într-un comunicat comun difuzat sâmbătă 19 septembrie. De asemenea, Marine le Pen a afirmat că „Nicio provocare, nicio operațiune clandestină și nicio acțiune de destabilizare nu vor putea obliga Franța să ajute Rusia să-și atingă obiectivele militare în Ucraina”. Până nu demult, Marine Le Pen era cunoscută pentru atitudinile sale favorabile Rusiei. Ea s-a bucurat de sprijinul personal al lui Vladimir Putin cel puțin în campania electorală din 2017. În același an, partidul ei a primit un împrumut de la o bancă rusească. Creditul a fost înapoiat în 2023. Marine Le Pen s-a opus până acum acordării de noi ajutoare financiare franceze pentru Ucraina. Și a apucat să promită că va opri sprijinul dacă va câștiga alegerile. Citeste siRusia sprijină oficial Reuniunea naţională, partidul extremei drepte franceze, la legislative Dar ce a determinat această întorsătură? Două sunt posibilele cauze. Prima: Kremlinul a dispus recent sechestrarea activelor aparținând companiilor europene care își desfășoară în continuare activitatea în Rusia, inclusiv cele franceze Leroy Merlin și Auchan. Ca apărătoare declarată a intereselor franceze, Marine Le Pen nu putea lăsa nesancționat un asemenea gest. Ar fi fost o vulnerabilitate electorală de proporții. Dar ar mai putea fi o a doua cauză a schimbării de atitudine a liderilor extremei drepte franceze față de Rusia: Vineri, președintele francez Emmanuel Macron Macron i-a convocat în regim de urgență la Palatul Élysée, pe șefii partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale de anul viitor. După cum notează Le Monde, a fost o inițiativă fără precedent, pe fondul înmulțirii actelor de sabotaj și a incidentelor suspecte deosebit de grave în întreaga Europă. Reuniți în sala în care se întrunește în mod tradițional Consiliul de Apărare, invitații au primit o informare confidențială privind această amenințare, susținută prin documente și prezentată de oficiali de rang înalt din cadrul serviciilor de informații. Președintele Macron a avertizat că, dacă până acum, actele de sabotaj, vizau în principal obiective de stat sau militare, ele par să se orienteze către a provoca victime în rândul populației civile. „Nimeni nu este în siguranță”, a adăugat Macron. Ce le-a spus exact președintele francez invitaților săi încă nu se știe, dar lucrurile trebuie să fie cât se poate de serioase, din moment ce au determinat o asemenea schimbare de abordare la extrema dreaptă.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Drone, incursiuni ale avioanelor de bombardament, sabotaje, atacuri cibernetice... Toate aceste acte ostile s-au înmulțit vizibil în ultimele luni. Iar liderii europeni își pregătesc alegătorii pentru intensificarea amenințărilor, pe tot cuprinsul Europei. Ultimele avertismente vin din partea unor țări precum Polonia, Lituania, Finlanda, Franța și Olanda. De asemenea, există rapoarte ale serviciilor americane sau ale Alianței Nord-Atlantice. Toate exprimă îngrijorarea că Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva țărilor NATO, pe măsură ce Moscova își intensifică campania hibridă pe întregul continent. Potrivit Sahaidachnyi Security Center, un think-thank ucrainean citat de Politico, în perioada ianuarie-august, s-au înregistrat 100 de incidente hibride atribuite oficial Rusiei la nivelul Europei, comparativ cu 60 în aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere deosebit de pronunțată a încălcărilor spațiului aerian. Un oficial NATO de rang înalt a precizat că cifra reală depășește cu ușurință 200 de incidente, fără a lua în calcul atacurile cibernetice – acestea se numără cu miile în fiecare lună doar împotriva sediului alianței militare de la Bruxelles, a mai spus oficialul. În aceste condiții, notează Politico, Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele NATO desfășoară exerciții în regiunea baltică, în timp ce forțele din Belarus organizează manevre de amploare în apropierea Lituaniei. Citeste siEuropa în alertă: Rusia atacă tot mai des ținte aflate la granița de vest a Ucrainei Joi, premierul polonez Donald Tusk a avertizat în Parlamentul țării sale că Moscova ar putea trimite drone sau rachete pe teritoriul statelor NATO care sprijină Ucraina. Tusk a afirmat că scopul Rusiei este de a „slăbi integritatea NATO” și de a-i convinge pe membrii alianței că „Articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic”. Președintele francez Emmanuel Macron a convocat liderii partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027 la o reuniune de urgență, vineri, pentru a discuta despre Ucraina, Iran și criza energetică tot mai accentuată. El a calificat avertismentele lui Tusk drept „întemeiate și bine documentate”. De partea sa, premierul olandez Rob Jetten spune că avertismentele trebuie luate în serios. În timp ce președintele finlandez Alexander Stubb, vorbind pentru postul local MTV,  le-a transmis cetățenilor țării sale că „ este bine să se pregătească mental pentru posibilitatea ca ceva să se întâmple”, inclusiv acte de sabotaj și incursiuni ale dronelor rusești. Rapoartele serviciilor de informații americane din luna august avertizau că Moscova plănuia un atac limitat asupra unei țări NATO în anii următori. Directorul CIA, John Ratcliffe, în vizită la Moscova, i-a avertizat pe oficialii ruși să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO. În aceste condiții, precizează Politico, rămâne neclar dacă cele mai recente avertismente se bazează pe informații recente.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă pentru protejarea copiilor în spațiul online, numită și Kids Act. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a lansat inițiativa în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a asistat la discursul premierului canadian Mark Carney. Actul normativ își propune interzicerea platformelor de comunicare pentru copiii cu vârsta sub 13 ani și stabilește vârsta minimă de 15 ani de la care minorii să își poată deschide un cont. O altă noutate este că, de la intrarea în vigoare a legii, furnizorii sunt cei care vor trebui să demonstreze că serviciile lor sunt adaptate vârstei și sigure prin concepție. De altfel, în conferința de presă de la Strasbourg, președinta Comisiei s-a lansat într-un atac dur la adresa marilor platforme de socializare Ea a spus că „în prezent, copiii noștri utilizează cele mai sofisticate tehnologii create vreodată. Tehnologii care nu au fost niciodată create având în vedere bunăstarea lor.” „Tinerii europeni petrec acum între patru și șase ore pe zi în fața unui ecran”, a spus președinta Comisiei denunțând „o formă de prădare (...) care le captează atenția, le scade capacitatea de concentrare, le afectează mintea, privându-i pe copii de copilărie”. Cu ce consecințe?  „Privarea de somn, anxietatea și chiar autovătămarea, precum și — într-un număr tot mai mare de cazuri — tragedii fatale”. Citeste siReţele sociale interzise minorilor în tot mai multe ţări. Franţa devine prima ţară europeană Revenind la propunerea legislativă numită și Kids Act, aceasta dorește ca serviciile disponibile pe mini-conturi destinate copiilor între 13 și 15 ani  să fie concepute cu garanții, cum ar fi contactele sociale limitate și timpul limitat petrecut în fața ecranului, de până la o oră pe zi, De asemenea, platformele trebuie să ofere părinților sau tutorilor instrumente simple pentru a restricționa utilizarea dispozitivului adultului. Serviciile online care oferă servicii de comunicare socială, partajare video, jocuri video online, însoțitori de IA și roboți de chat utilizatorilor cu vârsta sub 18 ani trebuie să fie concepute astfel încât să evite crearea dependenței. Cum ar fi scroll-ul infinit, trucuri de recompensă, notificări push în timpul orelor de somn, precum și contacte nesolicitate de la străini.  Este obligația furnizorilor de servicii să efectueze verificarea vârstei atunci când un utilizator deschide un cont nou. Iar în caz de încălcare a legislației, furnizorii pot fi amendați cu până la 6% din cifra de afaceri. Citeste siVa interzice și România accesul minorilor la rețelele de socializare? Propunerea marchează un punct de cotitură, considerând pentru prima dată activitatea pe rețelele sociale drept nocivă și propunând metode de limitare. Actul a fost prezentat Parlamentului European și Consiliului, care trebuie să o dezbată și să o voteze. Dar actul generează deja opoziție, printre formațiunile de extremă dreapta. Dar și la Casa Albă, unde Donald Trump se opune cu vehemență oricărei reglementări europene pentru marii furnizori de servicii online. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Parteneriatul Uniunea Europeană-Canada a fost unul dintre principalele ale discursului susținut miercuri de Ursula von der Leyen în fața Parlamentului European. Dar cum ar putea arăta acest parteneriat? Aici lucrurile nu sunt foarte clare. Fără îndoială, propunerea adresată Canadei de a deveni ”membru asociat” al Uniunii Europene rămâne momentul de vârf al discursului. De față se afla premierul canadian Mark Carney – și a fost pentru prima oară când un lider al unei țări terțe s-a aflat în hemiciclul de la Strasbourg la prezentarea raportului despre starea Uniunii. Dar ce ar presupune statutul de ”membru asociat”? Foarte multe nu se știu. Din discursul Ursulei von der Leyen am aflat că ar fi vorba despre o alianță tehnologică, despre integrarea în domeniul apărării, cooperare în zona arctică. De asemenea, părțile vor lucra împreună în domenii precum energia, materiile prime critice, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică. Președinta Comisiei a mai precizat că parteneriatul nu este împotriva nimănui – și asta în plin război comercial dintre Canada și Statele Unite. A mai spus tot ea că UE și Canada sunt aduse împreună de angajamentul lor față de democrație. Iarăși, un à propos cât se poate de transparent la Statele Unite. Citeste siStarea Uniunii: o Europă mai puternică dar și mai vulnerabilă ca niciodată (VIDEO) Concret, calitatea de ”membru asociat” nu există încă în legislația europeană. Iar dacă nu există, modelul ar trebui inventat sau ... adaptat. Ar putea fi, de exemplu, ceva echivalent cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care guvernează relațiile comerciale dintre UE respectiv R. Moldova și Ucraina. Poate, ceva în genul calității de ”membru asociat” propusă acum câteva luni Ucrainei de cancelarul Friedrich Merz – și respinsă de Kiev. Ceva intermediar între stat terț și membru cu drepturi depline. Un lucru este cert: Canada și Uniunea Europeană au nevoie una de cealaltă, într-o lume tot mai complicată, în care China și Rusia subminează democrațiile occidentale iar Statele Unite, cu Donald Trump, sunt tot mai puțin interesate de cooperarea transatlantică - atunci când liderul de la Casa Albă nu spune direct că vrea să anexeze Canada sau Groenlanda. Sau când nu se implică direct în alegeri, de partea forțelor populiste anti-UE. Citeste si„Ceva unic”: o alianță între Canada și Uniunea Europeană La fel de clar este că edificarea relației speciale UE-Canada nu va fi simplă. Iar un indiciu este și felul în care liderii grupurilor de extremă dreapta l-au evitat pe premierul canadian, la intrarea acestuia în hemiciclul de la Strasbourg. Atât șeful grupului de extremă-dreapta „Patrioții” — francezul Jordan Bardella — cât și liderii grupului „Europa Națiunilor Suverane” (condus de Alternativa pentru Germania) și-au lăsat locurile goale la venirea premierului canadian în hemiciclu. Astfel, ei au evitat strângerea de mână atunci când Mark Carney a trecut să-i salute pe liderii grupurilor parlamentare, alături de Roberta Metsola.   Un gest aparent minor, dar care spune multe despre cum se vor putea raporta formațiunile populiste la relația cu Canada, dacă vor ajunge să aibă putere de decizie în instituțiile UE sau în marile state membre.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Parlamentul European a votat cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri un raport privind Scutul European al Democrației. Documentul include recomandări practice referitoare la modul în care UE poate face mai mult pentru a-și apăra instituțiile democratice și pentru a-și consolida instrumentele existente. Întâmplarea a făcut ca exact în ziua violențelor de la București, Parlamentul European să adopte raportul privind Scutul Democrației Europene, o inițiativă a Comisiei menită a apăra instituțiile democratice în fața ingerințelor străine. Iar modul în care violențele de la București au fost încurajate, dacă nu chiar premeditate în ultimele săptămâni în spațiul virtual ar putea servi drept studiu de caz. Citeste si"Jandarmii nu sunt români, sunt ucraineni!" (fotoreportaj RFI de la protestul oierilor) De câteva săptămâni urmăresc numeroase conturi apropiate de mișcarea autointitulată ”suveranistă” și de susținere a partidului AUR și lui Călin Georgescu. Am văzut o sumedenie de chemări pentru ziua de 15 septembrie, în Piața Victoriei, însoțite de zeci și sute de comentarii care incitau la violență. Este exact unul din modurile de operare descrise în raportul Parlamentului European: folosirea imaginilor fake prin Inteligență Artificială, amplificarea prin intermediul boților și trolilor a mesajelor care produc diviziune în societate. Pur și simplu, prin aceste metode, oamenii sunt împinși să facă lucruri pe care altminteri nu le-ar face. De altfel, România este menționată de mai multe ori în raportul prezentat de Parlamentul European. ȘI nu trebuie să facem din asta un titlu de mândrie. Pentru că România, prin ceea ce s-a întâmplat cu alegerile anulate din noiembrie 2024 este prezentată ca un exemplu de vulnerabilitate a democrației. Raportul cere Comisiei Europene să finalizeze cât mai repede investigația privind ingerințele străine în alegerile din România prin intermediul TikTok. De ce este important ca executivul de la Bruxelles să dea publicității rezultatele acestei investigații? Citeste siPE cere clarificarea ingerințelor străine în alegerile anulate din România Raportorul Tomas Tobé, europarlamentar suedez din grupul PPE  spune că așteaptă de la Comisie ca pur și simplu să apere legislația europeană și modul de viață european. Iar România nu este singurul exemplu de ingerință. Preocupările sunt cu atât mai mari cu cât urmează o perioadă electorală încărcată în toată Europa iar ingerințele, în special din partea Rusiei, sunt deja vizibile. Concret, Parlamentul European cere Comisiei măsuri pe mai multe direcții, de la sprijinirea libertății presei și mai ales a presei locale la educație media și, bineînțeles, o atitudine mai fermă în fața giganților tehnologici. Există o linie roșie pentru democrație, arată raportul – și aceasta o reprezintă fermele de troli, boții, amplificarea dezinformării prin Inteligența Artificială. Un Centru European de Reziliență urmează să își înceapă activitatea pentru a coordona răspunsul european, cu contribuția esențială a statelor membre. Nu va fi însă simplu. Imediat după vot am discutat cu europarlamentarul social-democrat Vasile Dîncu. Acesta a atras atenția asupra unui subiect sensibil: guvernarea algoritmică. Adică acea situație în care decizia politică și dezbaterea democratică nu mai au loc în spațiul public, ci sunt determinate de tehnologii și manipularea datelor. În final, să remarcăm faptul că raportul a fost adoptat de o majoritate solidă, dar și cu un număr mare de voturi împotrivă, 220, venite în marea lor majoritate de la extrema dreaptă. După vot, președinta parlamentului European, Roberta Metsola, spunea că este un mesaj puternic al grupurilor pro-europene. Dar votul arată și diviziunile puternice existente pe această temă în Europa. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România