Advertise on podcast: Eurocronica

Cel puțin așa crede ministrul italian al Apărării în legătură cu violențele care au avut loc în centrul orașului Milano ... Și autoritățile de reglementare ale Uniunii Europene cercetează această pistă. Pentru Guido Crosetto, ministrul italian al Apărării, violențele sunt rezultatul unui război hibrid purtat prin instrumente neconvenționale, precum TikTok, rețelele de socializare și YouTube. Crosetto adăugat că tinerii ar putea fi supuși unei „contra-educații”, care are loc în afara școlii și a familiei. În declarația sa susținută marți, Crosetto nu a precizat cine s-ar afla în spatele acestor atacuri, însă oficiali europeni au avertizat recent că Moscova își intensifică o campanie hibridă pe continent, remarcă jurnaliștii de la The Independent. Ministrul italian al apărării este cel care, săptămâna trecută, cerea Occidentului să riposteze cu mai multă fermitate în fața numărului tot mai mare de atacuri hibride rusești, care ar putea avea consecințe „catastrofale”. Citeste siÎn ce măsură protestele violente din Europa au legătură cu războiul hibrid al Rusiei? Într-un document de 125 de pagini, Guido Crosetto a criticat „inerția” statelor europene și a celor membre NATO în fața unei agresiuni rusești tot mai îndrăznețe. Occidentul este angajat într-un „conflict asimetric”, a scris el; dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde, însă, fiind limitat de propriile procese democratice, precum și de mecanismele decizionale lente, acțiunile sale „rămân constant în urma” celor ale Rusiei. Dacă am fi invadați de o armată terestră, „nu ne-am baricada pur și simplu în case, sperând că invadatorii vor pleca”, a mai scris demnitarul italian. El a propus înființarea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, a unei forțe cibernetice de 1.500 de persoane, precum și mobilizarea de personal militar specializat în inteligența artificială, protecția lanțurilor de aprovizionare și combaterea dezinformării. Citeste siCât de pregătită este Uniunea Europeană să răspundă războiului hibrid al Rusiei? Problema îi preocupă și oe oficialii europeni în domeniul securității, scrie la rândul său Financial Times. Potrivit unor oficiali europeni, conturi de pe rețelele de socializare – asociate cu grupări pro-ruse sau de extremă dreapta și implicate anterior în campanii de dezinformare – au distribuit înregistrări video cu scene de violență, în încercarea de a amplifica haosul. Potrivit unui oficial citat de ziarul britanic, „este posibil să aibă loc campanii rusești de dezinformare, însă platformele nu ar trebui să le amplifice prin intermediul algoritmilor lor. (…) Vrem să vedem în ce măsură colaborează platformele”, a explicat acesta. Citeste si”Ne-pacea”. Bun venit în noua realitate! Conform lui David Colon, cercetător specializat în dezinformare la universitatea Sciences Po, „influenceri pro-Kremlin” – asociați cu operațiunea rusă „Storm-1516” – „au amplificat evenimentele și au propagat o serie de narațiuni false”. Acesta a menționat, de asemenea, rețeaua rusă de influență cunoscută sub numele de „Matrioșka”. Cu toate acestea, el a subliniat că nu influencerii pro-ruși se află la originea demonstrațiilor și nici nu au avut vreun impact asupra desfășurării evenimentelor.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eurodeputata italiană Pina Picierno, vicepreședintă a Parlamentului European, membră a Grupului Renew Europe, a intrat în greva foamei. Gestul este menit a atrage atenția lumii asupra crizei umanitare din orașul ucrainean Oleșkî, aflat sub ocupație rusă. Eurodeputata cere acordarea de ajutor umanitar și crearea condițiilor pentru ca populația civilă să plece în siguranță. Situația din orașul Oleșkî, ocupat de invadatorii ruși este catastrofală și o rușine pentru omenirea secolului XXI. Iată cum descriu situația colegii noștri de la RFI Ucraina: Ultima livrare de mărfuri către magazinele locale a avut loc la sfârșitul lunii mai. În prezent, pentru a găsi hrană sau apă, locuitorii din Oleșkî trebuie să parcurgă aproximativ 20 de kilometri spre sud-est, până la Radensk. Oamenii numesc deschis acest traseu – care pătrunde adânc în teritoriul ocupat de ruși – „Drumul Morții”. Calea este presărată cu mine terestre, drone de atac patrulează constant deasupra, iar marginile drumurilor sunt pline de vehicule incinerate în urma exploziilor.  Mulți locuitori și-au pierdut viața sau au fost răniți pe acest traseu al foamei și al morții. Înainte de războiul la scară largă, în Oleșkî locuiau 24.000 de oameni. Conform estimărilor Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului, în prezent au mai rămas acolo doar aproximativ 1.700 de locuitori – dintre care 47 sunt copii. Imaginile surprinse de drone, publicate periodic de armata ucraineană, dezvăluie degradarea treptată a orașului: străzi pustii, locuințe abandonate și distruse. Tetiana Hasanenko, șefa administrației militare locale – care menține legătura cu locuitorii – a declarat pentru RFI Ucraina că orașul nu dispune de o sursă sigură de energie electrică, încălzire sau apă. Potrivit acesteia, oamenii s-au resemnat cu soarta lor, dându-și seama că, cel mai probabil, vor pieri fie de foame, fie în urma bombardamentelor. ”Să fii înmormântat a ajuns un privilegiu” Până acolo încât „să mori și să fii înmormântat a ajuns un privilegiu pentru civili”, după cum afirmă șeful Administrației Militare a orașului Oleșki, citat de RFI Ucraina. Pe 19 octombrie, președintele Zelenski a discutat situația cu Papa Leon al XIV-lea. Suveranul Pontif l-a asigurat că rămâne în contact cu partea rusă. Ucraina a informat ONU, Crucea Roșie, OSCE și alte organizații  cu privire la situația din oraș. Kievul a propus în repetate rânduri organizarea unei încetări a focului la nivel local și stabilirea unor rute de evacuare pentru salvarea oamenilor, însă partea rusă a refuzat să își dea acordul. Kremlinul, ale cărui trupe controlează orașul, aruncă vina pe Ucraina pentru această situație. Kremlinul a recunoscut abia la sfârșitul lui septembrie situația „critică” din oraș. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că, de fapt, partea ucraineană ar fi cea care împiedică livrarea de alimente. Potrivit vicepreședintei Parlamentului European, „trebuie să cerem un armistițiu umanitar imediat, livrarea de alimente și medicamente, precum și evacuarea în siguranță a civililor care doresc să părăsească orașul”.   În acest timp, reprezentantul lui Donald Trump, Steve Witkoff, era primit la Moscova de Vladimir Putin, căruia tocmai îi transmitea, emoționat, că este un ”umanist”.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

A devenit Marea Neagră noul câmp de bătălie în războiul de agresiune al Rusiei? Întrebarea revine tot mai insistent după seria de atacuri împotriva navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei. În Parlamentul European se cere un răspuns comun la provocările Rusiei. Alianța NATO este una defensivă și a fost pregătită pentru a contracara un atac pe scară largă împotriva integrității și suveranității unuia dintre membri. Atunci acționează faimosul Articol 5. Problema apare când loviturile nu se încadrează în definiția clasică a războiului. Luate individual, sunt de prea mică amploare pentru a fi considerate o agresiune în adevăratul sens al cuvântului. Dar, puse cap la cap, generează o problemă reală – în acest caz, afectând comerțul pe Marea Neagră pentru toți riveranii. De fapt, întrebarea esențială este dacă avem de-a face cu o serie de atacuri legate de războiul din Ucraina, sau cu o escaladare deliberată, menită să testeze capacitatea NATO de a reacționa. Până în prezent, nu există dovezi concludente în niciunul dintre sensuri. Nici măcar țările direct afectate, România și Bulgaria, nu par să se fi pus de acord în privința unei acțiuni comune. Sofia ar dori să pună problema, alături de București, pe masa Consiliului NATO, în cadrul Articolului 4, care prevede consultări la nivelul membrilor, într-o situație de criză. Dar partea română se menține reticentă. Marți în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că loviturile din apropierea Bulgariei și României necesită un răspuns european unit. Ea a spus că șase atacuri produse în decurs de zece zile și atribuite unor drone rusești reprezintă „o escaladare periculoasă și inacceptabilă în Marea Neagră”. Europa trebuie să răspundă la această escaladare prin protejarea exporturilor ucrainene, consolidarea securității maritime și intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, a mai spus Kaja Kallas. Ea a făcut aceste declarații în timpul dezbaterii privind incursiunile în spațiul aerian și atacurile cu drone atribuite Rusiei. O rezoluție urmează să fie supusă la vot joi, 22 octombrie. „Rusia nu câștigă pe câmpul de luptă din Ucraina. În schimb, Putin vizează în mod deliberat civilii și intensifică atacurile hibride în restul Europei”, a spus Kallas. Ea a amintit că, sâmbătă, avioane de vânătoare F-16 ale României au doborât două drone deasupra apelor teritoriale românești, iar în lipsa interceptării, dronele ar fi putut lovi diverse ținte, provocând distrugeri suplimentare și pierderi de vieți omenești pe teritoriul european. Ucraina rămâne un furnizor important pe piața globală a cerealelor, în pofida agresiunii rusești. Ea deține o cotă de 15% din exporturile mondiale de porumb și 10% din cele de grâu. Aproximativ 90% din aceste mărfuri sunt transportate prin coridorul din Marea Neagră. Aceasta rămâne cea mai importantă rută prin care cerealele ucrainene ajung pe piețele internaționale. Dar care să fie răspunsul concret al aliaților, în afara distrugerii dronelor rusești rămâne o problemă greu de rezolvat.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-ar putea întâlni cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18-19 noiembrie la Shenzhen, în China. Ei ar putea discuta încheierea războiului de agresiune al Rusiei în condiții favorabile Moscovei. O întâlnire pe care unii comentatori o descriu deja ca pe o nouă Yaltă – cu referire la conferința din februarie 1945 când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și URSS au trasat sferele de influență de după cel de-al doilea război mondial. Ne îndreptăm, oare, către o nouă Yaltă? Este suficientă doar simpla invocare a denumirii acestei stațiuni de pe țărmul Mării Negre pentru a provoca fiori reci în Europa Centrală și de Est, cu memoria încă vie a brutalei rupturi de acum opt decenii. Un moment care a însemnat izolarea de lumea liberă pentru aproape o jumătate de secol, represiune și sărăcie pentru națiunile rămase în sfera de influență sovietică. Și iată că Yalta reapare într-o relatare a cotidianului The Wall Street Journal, potrivit căreia, într-o convorbire din 9 octombrie, președintele rus Vladimir Putin ar fi propus o întâlnire cu președintele american Donald Trump și cu președintele chinez Xi Jinping, luna viitoare, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina în condiții favorabile Moscovei. Ziarul citează un fost oficial din serviciile de informații potrivit căruia reuniunea va fi o oportunitate de a convoca o nouă conferință, în stilul celei de la Yalta, și de a împărți lumea în sfere de influență. Relatarea vine după o serie de declarații controversate ale președintelui Donald Trump îndreptate toate în aceeași direcție: favorizarea Rusiei agresoare în detrimentul victimei Ucraina și contrar intereselor europenilor. Citeste siAlex Craiu, corespondent de război în Ucraina, la RFI: America se comportă ca un adversar al Ucrainei Și, dacă până acum, președintele Trump obișnuia să-i trateze în același mod pe Zelenski și Putin, ca pe doi lideri imaturi, de data aceasta abordarea s-a schimbat: agresorul Putin a devenit ”omul păcii” în timp ce victima, Zelenski, a fost transformată în principalul obstacol în calea păcii. Alături de europeni, care continuă să-l susțină. O analiză realizată de Council on Foreign Relations consideră că acordul privind achiziționarea de motorină din Rusia ar putea marca o schimbare periculoasă în modul în care președintele SUA abordează conflictul din Ucraina. Ceea ce îl face pe fostul comisar european Paolo Gentiloni să exprime în paginile ziarului La Repubblica teama că putem asista la sfârșitul Occidentului:  „În ultimele zece zile, Donald Trump a încheiat mai întâi o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină rusească, apoi a cerut încetarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și, în cele din urmă, a anulat noul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, adoptat de Senatul SUA. Decizii disperate. Și inutile, de altfel, având în vedere că războiul din Golf a fost cel care a declanșat creșterea prețurilor. Însă faptul că sunt inutile nu le face mai puțin grave. Europenii se confruntă cu un președinte american care s-a prezentat drept o parte «neutră» între cel atacat și agresor, dar care acum pare să fi ales să treacă de partea agresorului. Iar dacă Trump se plasează în mod deschis de partea lui Putin, ce va mai rămâne din Occident?” – iată întrebarea fostului comisar european. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De la preluarea mandatului de către președintele Nicușor Dan, la baza politicii sale externe a stat efortul pentru obținerea unei întâlniri față în față cu președintele american Donald Trump. Aceasta nu a avut loc. Iar întrebarea este dacă instalarea unui nou guvern cu puteri depline nu ar putea marca și o schimbare de priorități. La diferite intervale de timp, surse din apropierea președintelui dădeau primirea în Biroul Oval ca sigură, urmând a se stabili doar data  - în orice caz, avea să se întâmple cât de curând. Nu s-a întâmplat, cel puțin până acum. Nici măcar participarea președintelui Nicușor Dan, în februarie, la Consiliul Păcii prezidat de Donald Trump – o prezență europeană aproape singulară la un asemenea nivel – nu a dus la atingerea obiectivului. De atunci, o serie de evenimente la scară globală și regională ridică întrebări cu privire la direcția pe care a apucat-o Donald Trump. Odată cu războiul din Golf, monarhiile petroliere au suportat lovituri grele din partea grupărilor fidele Iranului, fără un răspuns ferm al Statelor Unite, pe care își bazau securitatea. Într-o cu totul altă parte a lumii, Coreea de Sud a văzut cum Washingtonul a redus drastic amploarea exercițiilor comune, pentru că Donald Trump n-a vrut să-și supere prietenul – dictatorul comunist Kim Jong Un. În sfârșit, să nu uităm de presiunea aproape continuă exercitată de Donald Trump și apropiații săi asupra Ucrainei, pentru a accepta o încetare a focului în condiții dezavantajoase și acorduri economice înrobitoare cu Statele Unite. Citeste siZelenski: Suspendarea sancţiunilor americane împotriva Rusiei de către Trump este o „recompensă” pentru Putin Toate acestea au ridicat în rândul comentatorilor din presa internațională întrebări serioase. De pildă, dacă Donald Trump mai poate fi socotit un aliat de încredere în tabăra occidentală. Ultimele săptămâni nu au făcut decât să amplifice aceste temeri. A fost mai întâi scandalul de presă al ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, între timp demisă. Presa americană a relatat că diplomata ar fi invocat contribuția la răsturnarea guvernului din România în contextul presiunilor pentru un contract de gaze, considerat de către experți ca fiind dezavantajos pentru țările din regiune. Cazul rămâne în atenția Congresului, care a deschis o investigație. Dar ceea ce a pus cu adevărat pe jar o lume întreagă a fost alinierea președintelui Donald Trump cu Rusia, tot mai vizibilă în ultimele săptămâni. Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington? Un controversat acord petrolier, contestarea legitimității președintelui Zelenski, stoparea schimburilor de informații și reducerea accesului Ucrainei la sistemele de sateliți aparținându-i miliardarului Elon Musk – acestea din urmă cu urmări grave, măsurate în morți, răniți și distrugeri de partea ucraineană. Toate acestea par încercări de a împinge Ucraina să capituleze, ceea ce ar însemna, pentru România, o catastrofă istorică. Și, colac peste pupăză, emisarul special al Departamentului de stat pentru Parteneriate Speciale, Paolo Zampolli, a fost demis. El era văzut drept unul dintre vectorii lobby-ului românesc pe lângă casa Albă. Și cel care și-a permis să-l pună pe președintele Nicușor Dan într-o situație jenantă, atunci când l-a sunat, în public, de față cu un primar de sector din București. Privind în urmă la toate acestea, rămâne întrebarea dacă instalarea unui nou guvern la București va marca și o schimbare a priorităților. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iată avertismentul public lansat de Paul Krugman, profesor de economie și laureat al premiului Nobel în 2008. El crede că înfrângerea care se profilează în dreptul republicanilor ar putea să-l împingă pe Donald Trump la gesturi de răzbunare împotriva aliaților. Paul Krugman, propune o incursiune în istorie pentru a ilustra ceea ce crede că se va întâmpla după alegerile de la jumătatea mandatului:   ”Până la jumătatea lunii martie 1945, chiar și Adolf Hitler știa că războiul era pierdut. Forțele sovietice se aflau la aproximativ 70 de kilometri de Berlin. Trupele americane traversaseră Rinul și erau pe cale să-i încercuiască pe restul apărătorilor germani. Însă Hitler nu considera că el a eșuat; dimpotrivă, credea că poporul german l-a dezamăgit. Astfel, pe 19 martie, a emis „Decretul privind distrugerile pe teritoriul Reich-ului”, cunoscut sub numele de „Decretul Nero”. Acesta ordona distrugerea infrastructurii Germaniei — sub pretextul de a împiedica Aliații să o folosească, deși scopul real era, în mod evident, pedepsirea propriei țări. Din fericire, Albert Speer și alți oficiali naziști nu au pus în aplicare ordinul, deși, se pare, nu i-au comunicat aceasta și lui Hitler”.   Paul Krugman crede că ceva asemănător se va întâmpla și după alegerile de la mijlocul mandatului. ”Toate indiciile sugerează că republicanii se îndreaptă spre o înfrângere masivă în niște alegeri pe care Trump le-a transformat, în mod deliberat, într-un referendum despre propria persoană (…) Pierderea controlului asupra Congresului va limita puterea lui Trump, dar nu o va elimina nicidecum. Mai presus de toate, el va păstra o capacitate uriașă de a provoca distrugeri Americii — ca să nu mai vorbim de aliații acesteia. În ultimele zile, potrivit președintelui Zelenski, Ucraina nu a primit niciun avertisment din partea Occidentului cu privire la iminența unor atacuri cu rachete rusești. Acest lucru ar putea fi cauzat de probleme tehnice. Citeste siSpaceX a limitat viteza de funcționare a Starlink, afectând misiuni importante pentru Ucraina Însă, oricine exclude posibilitatea ca Trump să pedepsească Ucraina pentru că a îndrăznit să-i refuze victoria prietenului său, Vladimir Putin, înseamnă că a dormit în ultimii doi ani. Pe plan intern, luați exemplul Centrului Kennedy – un simbol național pe care Trump îl distruge pentru că nu-și poate pune propriul nume pe el – ca model pentru ceea ce este foarte probabil să se întâmple în America în următorii doi ani. Pot oare democrații să oprească acest val de distrugere care se prefigurează? Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington? Din păcate, o majoritate coruptă și partizană din cadrul Curții Supreme, invocând teoria „puterii executive unitare”, i-a conferit lui Trump o putere imensă și neîngrădită; cu atât mai mult cu cât el este înconjurat de acoliți – mulți dintre aceștia fiind validați de republicani servili din Congres – care sunt dispuși, ba chiar dornici, să încalce legea. În plus, el beneficiază de sprijinul unor oligarhi cu resurse uriașe, care vor continua să-i faciliteze atacul asupra democrației”, scrie Krugman. Să recunoaștem, o viziune care dă fiori. Una care contrazice alte abordări care prevăd o detensionare a situației internaționale după 3 noiembrie.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După ce o conferință desfășurată la Vilnius a pus în discuție Statele Unite ca sursă a dezinformării online, iată un nou semnal în această direcție. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, l-a acuzat marți pe Elon Musk că orchestrează campanii de hărțuire online împotriva liderilor europeni și a avertizat cu privire la o posibilă ingerință străină în alegerile prezidențiale din 2027. Nu este pentru prima data când proprietarul rețelei X este acuzat de astfel de ingerințe. Vorbind în cadrul unei conferințe organizate de OCDE, cu sediul la Paris, șeful diplomației franceze l-a acuzat pe Musk că folosește platforma sa pentru a influența dezbaterile politice din întreaga Europă. El a vorbit despre „campanii masive de hărțuire online orchestrate de Elon Musk împotriva liderilor europeni, menite să influențeze dezbaterile naționale prin exploatarea caracterului viral al rețelei sale de socializare”. Aceste campanii, a spus Barrot, exploatează subiecte sensibile – inclusiv imigrația, laicitatea și conflictul israeliano-palestinian – pentru a răspândi ura și a crea tensiuni. El a menționat și o companie israeliană – pe care nu a numit-o – despre care a afirmat că a creat conturi false din Franța pentru a posta conținut referitor la conflictul israeliano-palestinian. Nu este pentru prima dată când Elon Musk se află în centrul unor astfel de acuzații. El a stârnit un scandal de proporții în Germania, înainte de alegerile din februarie 2025, când și-a manifestat deschis susținerea față de formațiunea de extremă dreapta AfD. De asemenea, el a fost acuzat că a amplificat comentariile unor agitatori de extremă-dreapta, precum Tommy Robinson, în timpul evenimentelor violente din Irlanda de Nord, petrecute în luna iunie. Citeste siLiderii telecom din UE se unesc în fața lui Elon Musk iar Parlamentul îi susține Revenind la declarațiile ministrului Barrot, acestea vin pe fondul unor ample proteste de stradă în Franța, care durează de câteva săptămâni. Șeful diplomației franceze a afirmat că o parte din relatările online despre aceste demonstrații au inclus ceea ce el a numit narațiuni ostile provenind din Rusia, China, Iran dar și din comunitatea MAGA – o referire la susținătorii președintelui american Donald Trump. Barrot a declarat că Franța nu va accepta tentativele actorilor străini de a influența dezbaterea politică din țară. Iar Parisul are câteva pârghii legale pentru a acționa. O lege adoptată în 2024, menită să contracareze ingerințele străine în alegeri – utilizată inițial pentru depistarea potențialilor teroriști – extinde sfera supravegherii online astfel încât să vizeze și identificarea autorilor unor amestecuri străine. Citeste siPolemică transatlantică: sunt Statele Unite o sursă a dezinformării online? Legea prevede totodată, posibilitatea înghețării activelor financiare ale persoanelor, firmelor sau entităților despre care se stabilește că au fost implicate în acțiuni de ingerință străină. În ianuarie 2025, președintele Emmanuel Macron l-a acuzat pe deținătorul companiilor SpaceX și Tesla că intervine direct în alegeri. Avertismentele sunt, așadar, mai vechi. Dar o acțiune concretă a Parisului împotriva intereselor de afaceri ale lui Musk pe pământ francez ar însemna ducerea disputei la un alt nivel. Așa ceva nu s-a întâmplat, însă, până acum. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă selecție a furnizorilor de servicii mobile prin satelit. Actualul cadru expiră în mai 2027, iar bătălia de culise a început deja. Ea opune marii operatori europeni companiei Starlink, deținută de Elon Musk. Miza este, într-adevăr, enormă. Aceste servicii oferă capacități de comunicații critice și asigură accesul la internet de mare viteză în zonele fără acoperire terestră. După cum ne-a arătat și războiul din Ucraina, accesul la serviciile prin satelit oferite de rețeaua Starlink a lui Elon Musk îi conferă Kievului un avantaj important pe câmpul de luptă. Comisia Europeană pregătește o selecție pentru alocarea acestui spectru de frecvențe de satelit. Citeste siGrupul franco-britanic Eutelsat se declară pregătit să preia rolul Starlink în Ucraina Politico notează că, în cadrul Summitului Spațial Internațional desfășurat la Paris în luna septembrie, Emmanuel Macron a îndemnat principalii actori europeni să formeze o nouă „alianță” în domeniul sateliților. În realitate, ținta acestui apel la constituirea unei „echipe comune” este o anumită companie – care nu este europeană: Starlink, deținută de Elon Musk. Politico susține că mari operatori precum Deutsche Telekom, Orange, Vodafone și Telefónica au început deja să-și unească forțele în vederea obținerii frecvențelor esențiale și extrem de râvnite, care urmează să devină disponibile anul viitor. Acest aspect este cu atât mai relevant cu cât Comisia Europeană ia în considerare un nou proces de alocare, menit să rezerve majoritatea acestor frecvențe pentru operatorii europeni. Inițiativa se bucură de o susținere puternică în Parlamentul European, ai cărui membri sunt, în majoritatea lor, tot mai hotărâți să-l împiedice pe Elon Musk să-și realizeze ambițiile de dominație globală. Citeste si„Sateliții ucraineni sunt deja pe orbită”. La ce nivel a ajuns ”Starlink”-ul Ucrainei? Angelika Winzig, raportorul Parlamentului European pentru viitoarea alocare a spectrului de comunicații mobile prin satelit, este de părere că operatorii europeni „ar trebui să-și unească forțele, să inoveze și să investească”. Colaborând cu alți parlamentari din principalele grupuri politice, această eurodeputată din partea Partidului Popular European a depus amendamente la propunerea Comisiei, vizând tocmai înăsprirea criteriilor de suveranitate necesare pentru accesul la frecvențe strategice. Cu alte cuvinte, protejarea interesului european. Michał Kobosko, eurodeputat din grupul Renew, consideră la rândul său că ”nu putem ceda controlul total asupra comunicațiilor europene prin satelit unor companii non-europene”. Parlamentarii susțin companiile europene din domeniu și cu eforturile acestora de lobby și se pare că toate companiile europene acționează în aceeași direcție, după cum a remarcat un oficial al Parlamentului European implicat în negocieri, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Între timp, nici Starlink nu stă cu mâinile în sân. Compania lui Elon Musk și-a intensificat activitățile de lobby la Bruxelles . De partea sa, Ucraina lucrează activ la propriul sistem de sateliți UASAT-NANO, care va deveni un echivalent al sistemului american Starlink, aflăm de la colegii noștri de la redacția RFI în limba ucraineană.  Și Rusia desfășoară deja în spațiu propriul program.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Două materiale de presă remarcabile publicate în ultimele zile aruncă o lumină nouă asupra fenomenului social și politic denumit ”suveranism”. Realizate independent unul de celălalt, articolele au un numitor comun: dezvăluie o lume a supunerii voluntare, atent controlată prin inteligență artificială sau supraveghere directă. Iată despre ce este vorba. Snoop.ro a continuat investigația cu privire la aplicația online a formațiunii AUR. Aceasta deschide posibilitatea urmăririi și localizării utilizatorului în timp real, mobilizarea pentru acțiuni de stradă, transmiterea diverselor narative favorabile mișcării dar mai cu seamă un sistem de punctaj în funcție de comportament și grad de implicare. Pe lângă acestea, o schemă financiară atent controlată de la centru - o infernală mașinărie digitală de control politic. Un alt material remarcabil îl constituie reportajul incognito realizat de Jurnalul.ro. Ziaristul s-a amestecat timp de o săptămână printre protestatarii adunați în fața Arestului Central, a observat tipologiile dar și ierarhiile și pârghiile de control și supraveghere.   Astfel, la bază se află adepții sinceri. Apoi sunt coordonatorii, cei care dictează scandările și decid încheierea protestului, după caz. Reportajul sugerează că ar fi plătiți – cel puțin unii dintre ei. Oricum, tot ei se ocupă de logistica adunării, de la corturi, saci de dormit, bannere la baxuri cu apă și sandvișuri. Și acestea costă. Sunt apoi influencerii, cei care câștigă bani frumoși de pe urma traficului online – nu este clar în ce măsură sunt cu adevărat devotați cauzei. Dar că au de câștigat, asta e cert. În fine, sunt oamenii de ordine, care îi detectează pe posibilii intruși și nu se dau în lături de la a le cere telefoanele la control, în caz că au suspiciuni. Citeste siAplicația AUR are capacitatea de a deveni foarte periculoasă pentru democrație Ce au în comun cele două materiale de presă? Ele par să redea un adevărat experiment social. Aplicația AUR, cu mecanismele ei de control și de punctaj seamănă izbitor cu sistemul creditelor sociale instituționalizat deja în China: control total prin intermediul device-urilor și inteligenței artificiale, puncte bonus pentru cei care se comportă în linie cu așteptările partidului, malus pentru cei care greșesc. Iar relatarea de la Arestul Central apare ca o reproducere în miniatură a unei societăți aflate sub un regim autoritar. Cu supraveghetori, coordonatori, cu paznici care au grijă să-i detecteze pe suspecți și să-I scoată în afara grupului, inclusiv prin controlul telefoanelor, așa cum a devenit o practică obișnuită în Rusia lui Putin. Ambele cazuri sunt stranii și cu atât mai înfricoșătoare cu cât ne putem întreba dacă acesta este tipul de societate care ne va fi propus în eventualitatea în care extrema dreaptă va veni la putere. Și ambele cazuri, atât cel al aplicației online cât și al microuniversului social din stradă, mai au ceva în comun: împletirea supunerii voluntare, uneori atingând fanatismul cu controlul și propaganda, în profitul supraveghetorilor, al propagandiștilor și al celor de deasupra lor. Cu schema financiară, cu tot. Fără toate acestea puse în comun nicio tiranie n-ar fi posibilă.     Cele două articole pot fi consultate aici și aici   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O conferință pe teme de dezinformare desfășurată săptămâna trecută la Vilnius aruncă o nouă lumină asupra tensiunilor mocnite dintre Uniunea Europeană și Casa Albă. Sunt Statele Unite o sursă a dezinformării online? Iată întrebarea care a tulburat apele. Totul a plecat de la includerea în conferință a unui panel intitulat „SUA ca amenințare FIMI: adaptare, recunoaștere, respingere”, În limbajul european, acronimul FIMI desemnează manipularea informațiilor și ingerințele străine. În cel mai recent raport al său, publicat în martie, Serviciul European de Acțiuni Externe (SEAE) indică drept actori ostili Rusia și China, nu și SUA. Includerea acestui panel în conferința de la Vilnius a făcut valuri în Statele Unite. Potrivit Euronews, cu câteva zile înainte de conferință, Michael Shellenberger, un comentator american de dreapta, a trimis e-mailuri mai multor vorbitori. El i-a întrebat dacă au primit finanțare guvernamentală și ce sperau să obțină prin sesiunile lor. The Guardian a relatat că administrația Trump a îndemnat mai multe guverne să își reconsidere sprijinul pentru conferință. Ulterior, Canada, Lituania și serviciul diplomatic al UE și-au retras sponsorizarea sau logo-urile în urma presiunilor exercitate de SUA. Franța a rămas însă printre sponsori. Retragerea logourilor a stârnit nemulțumire printre unii eurodeputați. Kim van Sparrentak, membră olandeză a grupului Verzilor  amintește că „Administrația Trump afirmă public că dorește să ajute extrema dreaptă să ajungă la putere în Europa. Dacă Comisia nici măcar nu îndrăznește să recunoască ingerințele SUA, de teamă față de Trump, suntem pierduți”, a spus eurodeputata. Ea și-a exprimat îndoielile că, în această situație, Comisia Europeană ar mai putea răspunde în mod credibil provocărilor la adresa democrației. Eurodeputata franceză din grului Renew, Nathalie Loiseau, este președinta comisiei speciale privind „Scutul pentru Democrație” – strategia Comisiei Europene pentru creșterea rezilienței împotriva ingerințelor străine. Citeste siScutul Democrației la Strasbourg, violențe stimulate online la București Ea a declarat, de asemenea pentru Euronews, că „nu există ingerințe bune și ingerințe rele în democrațiile noastre – adică cele pe care alegem să le ignorăm față de cele pe care acceptăm să le contracarăm. Abordarea nu ține cont de țara de origine și la fel ar trebui să procedeze și SEAE”. Potrivit Politico, solicitarea de retragere a participării pare a fi o încercare neobișnuită a administrației Trump de a exercita presiuni asupra aliaților pentru a înăbuși criticile venite din partea cetățenilor europeni și americanilor stabiliți în străinătate. Episodul adaugă noi îngrijorări în Europa privitoare la rolul nefast pe care rețelele sociale îl pot avea în ce privește democrațiile și alegerile libere. Administrația americană a desființat organismele guvernamentale care combăteau dezinformarea. În același timp, exercită presiuni sporite la adresa instituțiilor europene și statelor membre pentru a relaxa reglementările privind dezinformarea precum și verificarea vârstei pentru conținut potențial dăunător. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Influencerul conservator Tucker Carlson, unul dintre puternicii susținători ai mișcărilor de extremă dreapta din Europa, inclusiv din România, se află în mijlocul unui scandal în Polonia. Aceasta, după ce a încercat să justifice invadarea țării de către Adolf Hitler în 1939. Totul a pornit după un interviu de o oră pe teme de istorie cu omul de televiziune Jacob Rees-Mogg, fost ministru în guvernul britanic și militant pro-Brexit. Comentatorul conservator Tucker Carlson a susținut că implicarea Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost o idee bună și a părut să justifice invadarea Poloniei de către Adolf Hitler. Carlson a spus că Hitler avea nemulțumiri legate de teritoriile cedate Poloniei după Primul Război Mondial. El a pus sub semnul întrebării motivele pentru care Marea Britanie a intrat în război, în condițiile în care Hitler declarase că nu intenționează să atace această țară, iar Marea Britanie „nu avea nicio legătură cu acea situație”. Fostul ministru britanic a încercat să-l contrazică pe Carlson dar acesta și-a continuat discursul. Ulterior, Jacob Rees-Mogg a spus că, probabil, Carlson a încercat să-și crească audiența cu astfel de afirmații. Declarațiile au stârnit furie în Polonia. Bogdan Klich, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Poloniei în SUA, l-a acuzat pe Carlson că a devenit „un apologet al lui Adolf Hitler”, cerându-i să-și retragă afirmațiile și să prezinte scuze. O „insultă colosală” Diplomatul polonez a numit caracterizarea lui Carlson o „insultă colosală” la adresa milioanelor de victime ale nazismului, inclusiv militari americani uciși sau răniți în timp ce eliberau Europa. „Propaganda nazistă nu poate fi reabilitată sub pretextul libertății de exprimare”, a scris însărcinatul cu afaceri al Poloniei la Washington. La rândul său, Institutul Polonez de Istorie a reacționat spunând că „Polonia nu a declanșat Al Doilea Război Mondial, ci a fost victima agresiunii Germaniei și a Uniunii Sovietice”. Institutul a respins orice „încercare de a justifica sau de a apăra agresiunea lui Hitler împotriva Poloniei”, raliindu-se criticilor exprimate atât de principalul diplomat polonez din SUA cât și de ambasadorul american în Polonia, Tom Rose. Tucker Carlson s-a remarcat în timp ca un puternic susținător al extremei drepte, inclusiv a celei din România. În aprilie 2025, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale, el i-a luat un interviu fostului candidat Călin Georgescu. Prilej pentru acesta din urmă să prezică declanșarea celui de-al treilea război mondial din România, de către ceea ce el a numit ”forțele globaliste”. Revenind la abordările lui Carlson despre cel de-al doilea război mondial, acestea se potrivesc cu cele ale liderului rus Vladimir Putin – și el intervievat de către influencer. Putin consideră la rândul său Polonia vinovată pentru declanșarea celui de-al doilea război mondial. O abordare respinsă atât de către Varșovia cât și de către celelalte capitale ale UE – inclusiv de o rezoluție a Parlamentului European.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Poate că unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale sesiunii Parlamentului European de la Strasbourg nu a fost agenda în sine – deși s-au discutat lucruri importante, de la chestiunile bugetare la programul de inovare în industria de apărare și până la mizele Consiliului European de săptămâna viitoare. Dar ochii au fost ațintiți și spre altceva: o statuie înfățișându-l pe Donald Trump. Și nu orice fel de statuie… Statuia este una satirică. Are o înălțime de 2,5 metri și este opera artistului danez Jens Galschiot. Lucrarea poartă titlul „Ciuma Portocalie” și îl înfățișează pe Donald Trump nud, ținând în mână un baston lung din aur și stând pe umerii unui bărbat slab și scund, care de-abia îl poate susține. Statuia este acoperită cu foiță de aur de 23 de carate pentru a se potrivi cu stilul ostentativ al președintelui American. „Aș face orice ca să-l ajut. În afară de a coborî de pe spatele lui”, se poate citi pe soclul statuii.   La dezvelirea statuii, autorul a spus că „Trump reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa ordinii mondiale bazate pe reguli, a valorilor democratice și a efortului comun de a soluționa criza climatică”. Cunoscută și sub numele de „Regele Injustiției”, statuia a mai fost prezentată în public. Prima data în februarie, pe o stradă din München, în zilele Conferinței de Securitate. Dar dezvelirea ei la Strasbourg, în locul unde deputații europeni dezbat și adoptă legislația UE, duce lucrurile la un cu totul alt nivel. Lucrarea a rămas acolo pe tot parcursul sesiunii care se încheie azi – suficient cât liderul de la Casa Albă să afle despre existența ei. Cronicarul publicației Daily Beast observă că lucrarea este inspirată și de basmul lui Hans Christian Andersen „Hainele cele noi ale împăratului”, în care un conducător vanitos defilează gol prin oraș, după ce fusese păcălit să creadă că primise în dar un veșmânt nou, magic și somptuos.   Locuitorii orașului îl aclamă și se prefac că îi admiră hainele, până când un copil atrage atenția că împăratul este, de fapt, gol; cu toate acestea, el își continuă parada. După cum comentează revista germană Der Spiegel, nu puțini sunt politicienii din UE care deja și-l imaginează pe Trump amenințând cu noi tarife vamale, retragerea trupelor americane sau ieșirea din NATO. Și adevărul este că relația dintre Washington și UE este deja suficient de tensionată. Donald Trump a susținut Brexitul, a militat pentru preluarea controlului SUA asupra Groenlandei și a declanșat un adevărat război al taxelor vamale cu Europa. Statele Unite și-au redus sprijinul pentru Ucraina, lăsând aceasta aproape exclusiv pe umerii europenilor. În același timp, a încercat soluții de compromis cu Kremlinul, peste capul europenilor și ucrainenilor și împotriva intereselor acestora. În decembrie 2005, Casa Albă a publicat o nouă strategie de securitate a SUA în care vorbește despre un „declin economic” european și despre o posibilă dispariție a civilizației europene. În același timp, Casa Albă nu a făcut un secret din amestecul în alegerile europene, susținând deschis forțele extremiste din UE. Acum, rămâne de văzut care va fi reacția orgoliosului lider de la Casa Albă la vederea statuii sale.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Arestarea, marți dimineața, a unui fost șef al serviciului de informații externe al Germaniei ridică noi întrebări, într-un moment de maxime tensiuni geopolitice. Potrivit relatărilor presei germane, cazul ar putea reprezenta una dintre cele mai grave breșe de securitate din istoria post-Război Rece a țării. Informațiile cu privire la activitățile lui August Hanning, șef al agenției germane de informații externe BND în perioada 1998–2005 sunt deocamdată puține. Hanning a intrat în vizorul autorităților într-un cu totul alt caz:  este vorba despre răpirea copiilor unei femei de afaceri, Christina Block, din Hamburg, în contextul unei dispute privind custodia care dura de mai mulți ani. Ancheta referitoare la acest caz a dus la arestările de marți. Procedurile actuale au la bază probe descoperite în timpul percheziției la domiciliul lui Hanning, efectuată în legătură cu acel caz, a precizat Parchetul Federal. Și așa s-a ajuns la acuzațiile de spionaj. Potrivit unui comunicat al Parchetului Federal German, un informator cunoscut drept Manfred D, i-ar fi furnizat lui Hanning informații valoroase provenite de la BND, în schimbul unor plăți. Manfred D. Este la rândul său arestat. Se crede că activitatea ar fi început în 2010 și ar fi continuat până în iunie 2022. Timp în care informatorul i-ar fi furnizat fostului șef al spionajului german aproximativ 2.000 de documente, multe dintre acestea conținând informații clasificate. Arestarea lui Hanning vine la doar o zi după ce actualul șef al serviciului german de informații externe (BND), Martin Jäger, a avertizat în fața parlamentarilor că țara riscă să fie atrasă într-un „conflict violent” cu Rusia, pe măsură ce Kremlinul își intensifică „războiul din umbră” împotriva Berlinului și lovește Ucraina cu o brutalitate tot mai mare. Spectrul acțiunilor este vast, de la simple acte de vandalism sau înscrisuri provocatoare în spații publice, până la atacuri majore asupra infrastructurii critice. Din februarie 2022 și până în prezent, au fost documentate 150 de incidente distincte. Dintre toate s-a detașat tentativa de atac asupra aeroportului din Leipzig, din august anul trecut. Autoritățile germane știu acum că operațiunea viza distrugerea, în timpul decolării, a unei aeronave încărcate cu muniție destinată Ucrainei. Citeste siGermania închide un consulat rus și anunţă sancțiuni după tentativa de atac cu drone pe aeroportul din Leipzig Acuzațiile survin într-un moment deosebit de sensibil. Cancelarului Friedrich Merz intenționează să îi acorde serviciului special BND noi competențe majore pentru a riposta împotriva Moscovei. Agenția ar urma chiar să primească permisiunea de a comite acte de sabotaj, de a desfășura operațiuni cibernetice ofensive și de a întreprinde acțiuni de spionaj într-o manieră mai agresivă. Rămâne de văzut cum vor fi influențate aceste planuri de arestarea fostului șef al serviciului secret.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real? Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă. Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico. Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”. Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile. Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”. Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere” Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”. Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa. Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare. Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România, alături de Italia, se află în fruntea statelor membre care cer ca finanțarea agriculturii și politicii de coeziune să fie menținută în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Țările reunite în grupul ”Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii. Statele membre sunt divizate între ”Prietenii Coeziunii” și ”frugalii”, conduși de Germania, care doresc o reducere a bugetului propus de Comisia Europeană. Parlamentul European. La rândul său, dorește o creștere a bugetului pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale. Într-o discuție cu presa, în marja unei conferințe pe teme de dezvoltare regională care a avut loc vineri la București, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, raportor pentru buget al Legislativului, explică motivele pentru care bugetul multianual al Uniunii Europene ar trebui crescut:   ”Statele care solicită o reducere a bugetului Uniunii Europene greșesc. Provocările noastre sunt mai multe. Oamenii așteaptă mai mult din partea Uniunii Europene, inclusiv în domeniul securității și al apărării. Și, pentru ca Uniunea Europeană să poată să livreze mai mult, e nevoie de un buget mai mare. Creșterile, sigur, trebuie să fie moderate, trebuie să fie justificate. Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar important este ca prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură să fie apărate. Iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, spune europarlamentarul.   Bugetul european are ca principală sursă contribuțiile statelor membre. Cum acestea se confruntă la rândul lor cu constrângeri financiare, o soluție ar fi creșterea veniturilor proprii ale Uniunii Europene. Siegfried Mureșan vorbește despre trei posibile surse de finanțare: ”Posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit. Noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens. Prima: o sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt între cele mai mari companii ale lumii. Ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană. Ar fi greșit ca noi să nu ne putem finanța cercetarea, securitatea, agricultura, pentru ca Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos , cei mai bogați oameni ai planetei, să aibă acces gratuit la piața unică europeană. A doua posibilitate: o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online. Și, trei, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede. Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali este cea mai importantă. Repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre. De aceea susțin această sursă proprie de venit”, mai spune europarlamentarul. Parlamentul European urmează să negocieze propunerea de buget cu Consiliul, unde sunt reprezentate statele membre. Deocamdată, acestea sunt divizate, iar timpul presează. Liderii europeni ar vrea ca problema să fie tranșată anul acesta. În orice caz, înaintea alegerilor franceze din primăvara anului viitor, în condițiile în care o eventuală victorie a extremei drepte, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella, ar putea aduce obstacole suplimentare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România