1733690135
Revista presei internaționale

Advertise on podcast: Revista presei internaționale

Categories
This podcast has
24 episodes
Language
Romanian
Publisher
RFI România
Explicit
No
Date created
2024/02/29
Latest episode
2026/11/13
Average duration
4 min.
Release period
2 days

Description

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi.

Unlock Revista presei internaționale podcast Email contact info,
Listeners & Audience details

Email contact information

Direct podcast contact details

Listeners

Audience numbers & engagement insights

Audience details

Podcast Insights

Podcast episodes

Check latest episodes from Revista presei internaționale podcast


Democrații pregătesc un val de anchete împotriva administrației Trump
2026/11/13
Democrații au recâștigat controlul asupra Congresului Statelor Unite. Acum, pregătesc terenul pentru  o adevărată avalanșă de investigații asupra Executivului și cercului de apropiați ai lui Donald Trump. Presa internațională analizează situația. Potrivit Politico, ”democrații intenționează să se folosească de noile lor prerogative de a emite citații și de autoritatea de a stabili agenda legislativă pentru a viza posibile acte de corupție în rândul membrilor familiei președintelui Donald Trump, în Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală condus de Elon Musk, precum și în legătură cu politicile agresive de imigrație utilizate de Departamentul pentru Securitate Internă. Ar putea solicita audierea directorilor executivi ai marilor companii tehnologice cu privire la dependența de rețelele de socializare, pericolele inteligenței artificiale și impactul negativ pe care centrele de date îl au asupra comunităților locale. Ar putea, de asemenea, să-i cheme la raport pe șefii principalelor companii petroliere, pentru a răspunde la acuzațiile conform cărora industria a dus, timp de decenii, o campanie de dezinformare privind clima, cu scopul de a continua să obțină profituri uriașe”. Dar, după cum notează The New Republic, ”Casa Albă amenință că îi va pune sub acuzare pe democrați dacă aceștia vor efectua investigații. Casa Albă a trimis o scrisoare intimidantă democraților, avertizându-i că investigațiile lor ar putea fi considerate comportament infracțional”. ”O listă nesfârșită” Pe aceeași temă, The Hill transmite că ”scrisoarea a fost rapid criticată ca fiind exagerată, avocații menționând că membrii legislativului sunt protejați de Clauza de Discurs sau Dezbatere pentru acțiunile întreprinse în cadrul rolului lor legislativ. De asemenea, aceștia menționează că este o infracțiune să obstrucționezi anchetele Congresului. Decizia ar putea avea și efectul invers, deoarece democrații ar putea decide că este mai bine să emită rapid citații decât să negocieze termenii cu o Casă Albă care și-a semnalat planurile de a respinge anchetele”. Le Monde observă că pe buzele învingătorilor se află un cuvânt dominant: ”responsabilitate”. După doi ani de diverse excese ale administrației Trump – susținute de legislatorii republicani – perioada iminentă de guvernare democrată schimbă peisajul. Noua majoritate din Camera Reprezentanților are acum o listă nesfârșită de posibile subiecte de investigat. The Telegraph detaliază că ”democrații nu și-au ascuns intenția de a iniția o serie de anchete privind gestionarea dosarelor legate de investigația asupra lui Jeffrey Epstein, corupția în rândul membrilor familiei lui Donald Trump și activitatea lui Elon Musk în cadrul administrației”. Iar USA Today enumeră ca posibile teme de anchetă ”războiul din Iran, tarifele vamale, măsurile drastice privind imigrația, proiectele imobiliare preferate ale președintelui Donald Trump. Democrații au declarat că trebuie să acționeze rapid, întrucât nemulțumirea alegătorilor față de costul ridicat al vieții și față de războiul împotriva Iranului a fost factorul care a dus la înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului”.
Heghseth a scăpat (deocamdată). Plus: Eisenkot îl vizează direct pe Netanyahu
2026/11/12
Republicanii au blocat o rezoluție în Congres care viza demiterea secretarului Apărării Pete Hegseth. Rezoluția avea în vedere implicarea lui Hegseth în episoade precum războiul cu Iranul, atacurile asupra unor ambarcațiuni în Marea Caraibelor, atacul asupra unei școli iraniene sau capturarea  lui Nicolás Maduro. Dar acesta este de-abia începutul, spun jurnaliștii, care se așteaptă la reluarea subiectului după instalarea noului Congres, dominat de democrați. În acest timp, în Israel se profilează o anchetă parlamentară legată de evenimentele din 7 octombrie 2023. Le Figaro relatează că ”procedurile de punere sub acuzare împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, au fost oprite din fașă de către legislatorii republicani, oferindu-i șefului Pentagonului un răgaz prețios înainte ca un Congres controlat de democrați să își preia mandatul în luna ianuarie”. Potrivit USA Today, ”votul a reprezentat o înfrângere semnificativă pentru liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, în perspectiva alegerilor pentru conducere care vor avea loc săptămâna viitoare – scrutin în cadrul căruia acesta speră să-și consolideze poziția de viitor președinte al Camerei Reprezentanților”. După eșecul inițiativei de impeachment, mai mulți republicani din Cameră au declarat pentru USA Today că răsuflă ușurați. Dar se tem că aceasta nu-i va împiedica pe democrați să încerce din nou odată ce vor recâștiga majoritatea în ianuarie. Citeste siHegseth și Trump încearcă să alinieze armata la agenda MAGA Și comentatorul BBC apreciază că toate calculele s-ar putea schimba în ianuarie, când Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere. După votul de marți, cel mai important reprezentant democrat din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat: „Nu s-a terminat aici. Este abia începutul.” În Israel, partidul liderului centrist Gadi Eisenkot a anunțat marți că a depus un proiect de lege pentru înființarea unei comisii de anchetă privind atacurile din 7 octombrie. Un gest îndreptat împotriva premierului Netanyahu, apreciază comentatorii. Le Monde mai remarcă faptul că formațiunea Yashar a solicitat  și abrogarea completă a reformei sistemului judiciar implementate de guvernul condus de Netanyahu.   ”Deși persistă încă semne de întrebare cu privire la cine poate forma un guvern, blocul larg al lui Eisenkot – care reunește forțe de la stânga la dreapta – nu a pierdut timpul în a stabili agenda Knessetului, beneficiind de acordul parlamentarilor arabi israelieni. Având în joc propria supraviețuire politică – și riscând o eventuală pedeapsă cu închisoarea dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție după ce nu va mai fi la putere – Netanyahu a părut să recunoască o schimbare în realitatea diplomatică, survenită după ce democrații americani l-au învins categoric pe Trump, pe fondul nemulțumirii legate de război”.   ”Eisenkot îl vizează pe Netanyahu și insistă pentru un guvern de urgență în Israel”, titrează FirstPost ”Partidul centrist, care și-a asigurat influența în noul parlament învestit marți, insistă pentru înființarea unei comisii de anchetă privind circumstanțele care au făcut posibil atacul. Netanyahu s-a opus mult timp unei astfel de investigații”. Citeste siIsrael: Gadi Eisenkot, însărcinat să formeze viitorul guvern Iar ziarul italian Il Foglio comentează că ”punctul de plecare va fi premisa că erorile care au dus la atacul Hamas trebuie urmărite în timp, până la fiecare șef al serviciilor de informații, al armatei și al guvernului”.
Scandalui Nvidia: din Sillicon Valley la Washington și Beijing
2026/11/11
O aventură extraconjugală aruncă una dintre cele mai importante companii de tehnologie fin lume în mijlocul unui caz de spionaj.  Povestea din jurul lui Jensen Huang, șeful companiei Nvidia,  ar putea, în cele din urmă, să ducă până la Beijing. Atât în ​​Silicon Valley, cât și la Washington, anchetatorii au intrat deja în acțiune. Nvidia a demarat o investigație internă pentru a stabili dacă directorul său executiv a fost vizat de o operațiune a serviciilor de informații chineze, după ce acesta a stabilit o relație intimă cu o femeie de afaceri chineză, suspectată că ar fi încercat să transmită Beijingului informații secrete despre cipurile americane. Jensen Huang a recunoscut public faptul că a avut o aventură. ”Scandalul de spionaj dezvăluie latura ascunsă a războiului rece tehnologic purtat între Statele Unite și China”, consideră Le Monde. ”Hollywood-ul va savura asta”. Potrivit The New York Times, o „notă strict confidențială”, solicitată de secretarul de stat Marco Rubio, precizează că Alice Huang a fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China pentru a-l viza pe magnatul apropiat de Donald Trump. După cum notează Financial Times, ”pe măsură ce competiția în domeniul inteligenței artificiale a devenit tot mai acerbă, SUA sunt tot mai îngrijorate de capacitatea Chinei de a obține cipuri avansate care i-ar accelera modernizarea militară. Oficiali americani din domeniul securității naționale și-au exprimat, în privat, frustrarea față de Jensen Huang, care a făcut personal demersuri pe lângă Trump, la începutul acestui an, pentru a permite companiei Nvidia să exporte cipul H200 către clienți din China. Jensen Huang a avut mai multe întrevederi cu Trump de când președintele și-a început cel de-al doilea mandat, în 2025”. ”Un fel de mister” CNN transmite că ”Alice Huang a fost fotografiată alături de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang (nicio legătură de rudenie între ei), la banchete și în stațiuni de golf, ciocnind pahare de vin și chiar plecând de la un eveniment împreună cu el, în aceeași mașină. Însă, pentru o persoană care a ajuns brusc în atenția presei internaționale, ea rămâne un fel de mister. Potrivit rețelelor de socializare și bazelor de date chinezești care urmăresc parcursul profesional al lui Huang Le, devenită Alice Huang, aceasta a lucrat ca jurnalistă pentru televiziunea de stat chineză, înainte de a se orienta către o carieră în domeniul financiar”. The Independent îl descrie astfel pe Jensen Huang: ”miliardarul, cunoscut pentru jacheta sa din piele, adoptă adesea o imagine de rockstar, petrecând timp cu fanii și oferind autografe susținătorilor săi. În prezent, firma sa furnizează sisteme de calcul către diverse companii, susținând jocuri video și modele de inteligență artificială, precum ChatGPT. Președintele american Donald Trump l-a numit un „om onorabil” și a descris situația drept „complexă”. Huang a făcut parte dintr-un grup restrâns de persoane – alături de Elon Musk – care au participat la un dineu oficial cu ocazia vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Washington, la începutul acestui an. Se estimează că valoarea companiei sale a ajuns, în prezent, la aproximativ 4,5 trilioane de dolari”. ”La Bruxelles, lovitura primită de gigantul din Silicon Valley ar putea părea o veste bună pentru cei care trag un semnal de alarmă cu privire la dominația tehnologică a SUA în cursa pentru inteligența artificială”, comentează Politico. ”Însă, la fel ca în cazul rezultatelor recente ale alegerilor de la jumătatea mandatului, problemele cu care se confruntă Nvidia nu schimbă realitatea Europei. Nvidia a devenit indispensabilă pentru eforturile Europei de a ține pasul în cursa globală a inteligenței artificiale”.
Europenii, între Abu Dhabi și Shenzen
2026/11/10
Discuțiile trilaterale dintre reprezentanții SUA, Rusiei și Ucrainei urmează să înceapă marți la Abu Dhabi. Reuniunea ar urma să dureze două zile, după ce runda anterioară de discuții a avut loc în februarie. UE va trimite reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. De asemenea, vor fi prezenți și consilierii pentru securitate națională din Franța, Germania și Marea Britanie, așa-numitul format E3. Comentatorii se întreabă la ce ar putea să se aștepte europenii. După cum transmite ABC News, ”la Abu Dhabi, discuțiile vor analiza ce garanții de securitate ar satisface Rusia, care consideră NATO o amenințare, și Ucraina, care dorește să prevină viitoare invazii rusești. Putin a încercat să marginalizeze țările europene și să negocieze viitorul Ucrainei direct cu Trump. Cu toate acestea, liderii europeni și Ucraina au insistat să fie incluși. Negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că oficialii europeni vor avea „coordonare separată” cu delegația de la Kiev”. „Europa nu are încredere nici în Vladimir Putin, nici în Donald Trump”, subliniază ziarul italian La Repubblica. ”Bătrânul Continent, reprezentat de E3, se teme de perspectiva unui succes al lui Trump – precum și de posibilitatea ca Putin să intensifice amenințările hibride – într-un an marcat de alegeri cruciale”. Citeste siNegocieri la Abu Dhabi: Rusia trebuie să se arate dispusă să "negocieze serios” ”Putin s-ar putea să nu își dorească pacea”, avertizează premierul norvegian Gahr Støre, într-un interviu exclusiv pentru Politico. Acesta avertizează că nu se așteaptă ca discuțiile de la Abu Dhabi să aducă un progres major. Întrebat dacă Putin vrea într-adevăr pace, Støre a răspuns:  „Ei bine, dacă ar fi vrut pace, nu ar fi existat război de la început. Dacă ar fi vrut pace în acești cinci ani, când vede că țara sa regresează, că țările vecine devin membre NATO, că poporul său este ucis, cu toate aceste lucruri teribile, războiul s-ar fi încheiat. Deci aceasta este o latură a problemei.” Citeste siAcordul ”mare și frumos” care sperie Europa Iar The Diplomat, citat de Courrier International privește către planificata întâlnirea în trei de la Shenzen, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific de săptămâna viitoare: ”Trump și Putin pledează pentru organizarea unui summit tripartit major în cadrul acestui eveniment, în timp ce Xi Jinping rămâne mai precaut” deoarece (...) ” nu vrea să umbrească” summitul APEC. În plus, ”China  a reușit, până acum să își valorifice relațiile distincte cu Washingtonul și Moscova; și susține că Kievul, la fel ca Moscova, trebuie să fie implicat în orice proces de pace. Aceste două poziții ar putea fi subminate de un summit China-Rusia-Statele Unite care ar discuta viitorul Ucrainei fără Kiev. (...) În mod ideal, Kremlinul mizează pe un acord de tip Ialta privind Ucraina, ca o repetare a conferinței din 1945. Însă chiar și un rezultat mult mai modest ar fi considerat un succes. Simplul fapt al participării la un astfel de summit ar fi suficient pentru a ridica statutul Moscovei la nivelul Statelor Unite și Chinei și poate pentru a lărgi și mai mult prăpastia dintre Casa Albă și Europa. Dar, indiferent ce se întâmplă la summitul de la Shenzhen, cancelariile europene trebuie să continue să insiste ca ucrainenii să participe la orice dezbatere privind viitorul țării lor. Și mai presus de toate, trebuie să profite de propriile rezerve ale lui Xi Jinping cu privire la conținutul acestui summit trilateral”.
Polonia, în stare de șoc după atacul ”lupului singuratic”
2026/11/09
Polonia este în doliu după atacul de sâmbătă de la Cracovia. Este acest atac opera unui ”lup singuratic”, inspirat – eventual – de ideile de extremă drepta? Sau au fost și alții care l-au inspirat? Presa internațională analizează evenimentul.  ”Duminică, Polonia s-a trezit cu sentimentul că a fost aruncată brusc într-o nouă eră”, își începe relatarea ziarul Le Monde. ”Cu o zi înainte, la ora 15:00, la Cracovia, un bărbat a deschis focul cu o armă automată din mașina sa, ucigând șase persoane și rănind alte cincisprezece în apropierea Pieței Centrale, în centrul istoric al orașului – o zonă frecventată de mulți turiști. El a fost arestat câteva străzi mai departe, în urma unui schimb de focuri care a durat aproximativ douăzeci de minute. Deși concluziile inițiale ale anchetei nu stabilesc motivele lui Michal O., acestea conturează profilul unui tânăr cu idei radicale, fascinat de extrema dreaptă”. Expertul citat de Associated Press afirmă că echipamentul militar, armele și aspectul general al atacatorului din Cracovia au fost similare cu cele ale altor „actori solitari de extremă dreapta” care au comis atacuri în diverse locuri din Europa. În urma atacului de la Cracovia, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a anunțat măsuri de securitate sporite – inclusiv instalarea unor bariere rutiere – de-a lungul principalelor străzi din centrul vechi al capitalei poloneze. Potrivit The Guardian, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că motivele din spatele atacului vor fi studiate cu atenție în cadrul anchetei și a avertizat împotriva dezinformării care circulă online. Citeste siAtac armat în Cracovia cu 6 morți și 17 răniți. Zile de doliu național în Polonia După cum relatează CNBC, clubul de tir Swit din Starachowice, unde se crede că s-a antrenat suspectul, a emis duminică o declarație în care preciza că oferă doar „tir static”, care implică tragerea dintr-o poziție fixă ​​asupra unei ținte staționare. Clubul a adăugat că suspectul „nu a fost niciodată antrenat în clubul nostru în domeniile tirului dinamic, tactic sau de luptă”. Împușcăturile în masă sunt neobișnuite în Polonia. Cu toate acestea, la mijlocul lunii octombrie, trei atacuri asupra școlilor din provincia centrală Mazovia au avut loc în decurs de patru zile, soldate cu o persoană ucisă și mulți răniți, inclusiv copii. Tinerii atacatori au folosit cuțite sau alte obiecte ascuțite. Oficialii au dat vina pe „glorificarea violenței” online și au spus că unii dintre atacatori erau activi în mediul de extremă dreapta. Citeste siPreședintele Nicușor Dan: România este alături de Polonia și poporul său în acest moment dificil Gazeta Wyborcza îi critică pe politicienii care vor să atragă capital de pe urma atacului. Recent, strigau „Stați alături de uniforma poloneză”. Astăzi, nu reușesc să onoreze sacrificiul făcut de ofițerii de poliție din Cracovia. ”Nu știm ce l-a determinat pe polonezul în vârstă de 25 de ani să intre în Piața Centrală din Cracovia și să împuște trecătorii la întâmplare cu o pușcă. A fost un „lup singuratic” sau cineva l-a inspirat să comită această crimă? Atacul de la Cracovia va zdruncina doar imaginea Poloniei ca țară prietenoasă, dar nu o va distruge. Nu vom fi intimidați și  vom ieși din această criză ca o societate mai unită și mai puternică”, mai scrie cronicarul ziarului polonez.
Nu doar Trump a pierdut, ci și și giganții tehnologici
2026/11/06
Nu doar Donald Trump a fost sancționat cu forță în alegerile americane de la jumătatea mandatului – ci și giganții tehnologici care au investit sume colosale în campania republicană. Presa internațională analizează consecințele. Ziarul francez Les Echos se întreabă dacă în urma valului democrat din Statele Unite, expansiunea infrastructurii pentru inteligența artificială ar putea să întâmpine obstacole. ”Victoria categorică a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului a adus în funcții numeroși aleși care se opun proliferării necontrolate a centrelor de date. Este încă o problemă spinoasă pentru giganții din domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale”. The Washington Post amintește că Elon Musk și-a folosit atât averea, cât și influența pentru a-l lua în vizor pe candidatul democrat James Talarico, avertizându-i pe alegătorii din Texas că, dacă acesta ar fi ales, „ar deschide larg granițele”, „ar desființa democrația” sau „i-ar transforma pe copii în persoane transgender”. Citeste siCât a contat economia în alegerile americane Însă texanii au respins categoric aceste predicții alarmiste. În discursul său de victorie, James Talarico nu s-a sfiit să-l critice pe Elon Musk, declarând că toți banii din lume nu pot învinge poporul din Texas. Vor fi consecințe pentru giganții tehnologici, anticipează La Stampa: „A început să circule o teorie imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor de la jumătatea mandatului. Și anume, că scrutinul din SUA a reprezentat, de fapt, și un vot cu privire la inteligența artificială, la centrele de date și la puterea giganților tehnologici de a modela politica industrială a Statelor Unite. Eșecul răsunător al republicanilor – care primiseră, din nou, sute de milioane de dolari drept sprijin din partea giganților din sectorul tehnologic – deschide noi scenarii. Mai puține mega-structuri, mai multe reglementări, mai multe controale.” (Sursa. Eurotopics). Citeste siTrump va dori să demonstreze în continuare că el este ”stăpânul Universului” Politico notează că „în contextul reacțiilor adverse față de centrele de date, Texasul trebuia să fie o oază pentru inteligența artificială, un loc unde s-ar fi putut construi centre de date indiferent de ceea ce se întâmpla în restul Americii. Aceste alegeri au schimbat complet situația. Acum, Musk ar putea deveni o țintă pentru un partid dornic să-i pună la stâlpul infamiei pe directorii executivi din sectorul tehnologic — unii democrați insistând chiar ca acești lideri din tehnologie să fie chemați în fața Congresului”. Daily Mail vede la rândul său multiple consecințe pentru giganții tehnologici: ”Președintele Trump s-a profilat drept unul dintre cei mai importanți susținători ai industriei, argumentând în repetate rânduri că SUA trebuie să construiască mai multe centre de date pentru a rămâne în fața Chinei în cursa globală pentru inteligența artificială. În luna august, el a avertizat comunitățile care se opun acestor facilități că riscă să rămână „înapoiate și sărace”. Însă poziția sa l-a pus în conflict cu unii republicani, care se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea locuitorilor îngrijorați de impactul acestor facilități asupra resurselor locale”.
Trump va dori să demonstreze în continuare că el este ”stăpânul Universului”
2026/11/05
Democrații au obținut o victorie răsunătoare în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, preluând controlul atât asupra Camerei, cât și a Senatului. Este o lovitură dură pentru Donald Trump, spun comentatorii. În același timp, în Europa, jurnaliștii atrag atenția că tensiunile cu Casa Albă vor continua sau chiar se vor agrava.   ”Repudiere”  titrează The Atlantic. ”Președintele le-a spus alegătorilor să se comporte ca și cum numele său ar fi fost pe buletinul de vot – și așa au făcut. Probabil că Trump va trebui acum să se confrunte cu democrații din Congres, care îi pot bloca agenda și pot recurge la puterea de a emite citații. De asemenea, trebuie să ia în calcul posibilitatea ca partidul politic pe care l-a remodelat după chipul și asemănarea sa să înceapă, în curând, să privească dincolo de el. Donald J. Trump este acum, în mod oficial și pe deplin, o rață șchioapă”. Le Monde vede în rezultatul acestor alegeri un ”vot de sancționare împotriva lui Donald Trump”. Totuși, votul din 3 noiembrie constituie ”mai degrabă o sancțiune legată de dificultățile americanilor în ceea ce privește puterea de cumpărare, decât un răspuns la atacurile îngrijorătoare asupra statului de drept, întreprinse de președintele republican de la revenirea sa la Casa Albă”. ”Cel mai detestat președinte din istoria Americii” The Spectator crede că „până în momentul în care va părăsi Casa Albă – dacă nu chiar mai devreme – Trump va fi, probabil, cel mai detestat președinte din istoria Americii. Tarifele sale vamale dezastruoase au alimentat inflația. Cheltuielile sale excesive și reducerile de taxe sunt responsabile pentru un sfert din deficitul federal de 40 de trilioane de dolari. Administrația sa a devenit sinonimă cu practicile ilicite. Loialitatea sa față de președintele rus Vladimir Putin a pus în pericol nu doar Ucraina, ci și NATO. Iar războiul său din Orientul Mijlociu a antrenat America într-o nouă încurcătură de politică externă.” În Germania, Frankfurter Rundschau își exprimă speranța că ”situația din Ucraina ar putea să cunoască schimbări. Democrații susțin, în general, Kievul și pledează pentru o cooperare mai strânsă între NATO și guvernul lui Volodimir Zelenski”. Cu toate că „pare puțin probabil ca Trump să decidă brusc să adopte o atitudine mai conciliantă în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina: în viziunea sa, «prietenia» sa directă cu Vladimir Putin este pur și simplu prea importantă”. „Frustrarea lui Trump s-ar putea răsfrânge chiar și asupra Europei”, se teme Politico Europe. Președintele va continua să exercite o „putere considerabilă asupra politicii externe, a diplomației și a securității naționale, precum și asupra politicii comerciale (...) Trump va dori, probabil, să demonstreze că el este în continuare șeful și stăpânul Universului - așa cum îl percepe el”. „Un Trump slăbit nu înseamnă un președinte mai previzibil”, avertizează și ziarul spaniol El Mundo. „Uniunea Europeană  trebuie să se pregătească pentru o perioadă de confruntare intensă cu Washingtonul, având în vedere că nu poate permite ca propria sa securitate să fie lăsată la mila disputelor interne americane”.
Alegerile intermediare nu vor scăpa lumea de Donald Trump
2026/11/04
Pe când americanii așteaptă verdictul urnelor, presa internațională se întreabă ce va fi după. Care va fi comportamentul lui Donald Trump? Și ce schimbări ar putea interveni în politica americană? Principalul punct de îngrijorare îl reprezintă Iranul. ”Poate că niciodată până acum alegerile de la jumătatea mandatului nu au atras o asemenea atenție — și nici nu au stârnit atâtea așteptări — la nivel mondial”, comentează The Times. ”Oameni care, cu doar șase luni în urmă, habar nu aveau ce sunt alegerile de la jumătatea mandatului, sunt acum ferm convinși că viitorul planetei depinde de acestea”. Totuși, ”Trump nu prea are nevoie de legislație pentru a face exact ceea ce dorește. Să nu vă surprindă dacă Trump acordă o grațiere generală, preventivă, întregii sale echipe”. El Pais notează că partidul aflat la putere riscă un bilanț îndoielnic: pierderea ambelor camere ale Congresului. ”Există doar șase precedente pentru o asemenea înfrângere totală. Primul a avut loc în 1894, cu Grover Cleveland la Casa Albă – singurul președinte, înaintea lui Trump, care a deținut două mandate neconsecutive. Celelalte au avut loc în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial; în 1946, după Al Doilea Război Mondial; în 1954, în urma conflictului din Coreea; în 1994, după încheierea Războiului Rece; și în 2006, când răbdarea americanilor față de războiul din Irak ajunsese la limită”. Citeste siMidterms: Americanii penalizează politica lui Trump și votează majoritar cu democrații Daily Mail atrage atenția că   ”președinții SUA dețin în continuare o putere enormă, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, chiar dacă nu controlează Congresul. Acest lucru va fi valabil, în mod special, în cazul lui Trump după alegerile de la jumătatea mandatului – el oricum nu a acordat prea multă atenție Congresului nici atunci când partidul său deținea controlul asupra Camerei Reprezentanților și a Senatului”.   Potrivit analizei publicației neo-zeelandeze Newstalk, ”alegerile de la jumătatea mandatului nu vor salva lumea de Trump.  Marea îngrijorare rămâne Iranul. JD Vance a stabilit canale de comunicare neoficiale cu Liderul Suprem. Liderul Suprem transmite indicii în favoarea diplomației, în detrimentul rachetelor. Acest lucru a dus la scăderea prețului petrolului în ultimele ore. Dar nu sunt decât vorbe”. The Washington Post citează surse politice potrivit cărora ”există îngrijorări cu privire la posibilitatea menținerii acestor progrese, în cazul în care Trump își va pune în aplicare planurile de a lansa un nou val de atacuri aeriene împotriva Iranului, după alegeri. De asemenea, se ridică semne de întrebare cu privire la continuarea operațiunilor militare secrete ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, și reluarea confruntărilor cu Iranul printr-o serie de acțiuni militare scurte, dar intense”. „Situația este complet nesustenabilă”, a afirmat un oficial aflat în regiune pentru Daily Beast, adăugând că puține nave care transportă gaze naturale lichefiate au fost dispuse să își asume riscuri. „Dacă una dintre acestea este lovită, nu avem de-a face doar cu o deversare, ci cu o explozie”. The Daily Beast a contactat Casa Albă și Pentagonul pentru a solicita un punct de vedere.
Ce se va întâmpla în alegerile americane dar, mai ales... după?
2026/11/03
Iată întrebarea care preocupă presa internațională, în momentul în care alegătorii de peste Ocean sunt așteptați la urne pentru scrutinul de la mijlocul mandatului. Comentatorii se întreabă cum se va schimba politica globală a liderului american. Unii ridică semne de întrebare privind amestecul administrației în procesul electoral. The New York Post dezvăluie că, dacă va pierde controlul Camerelor, Trump își va folosi dreptul de veto în fața oricărui proiect al Congresului, până când majoritatea, văzând că totul a fost o pierdere de timp, va veni să negocieze. Democrații se pregătesc pentru ce e mai rău în perspectiva alegerilor, scrie ziarul francez Les Echos. Unii voluntari însărcinați cu supravegherea votului și a numărării buletinelor se tem de prezența forțelor de ordine în ziua alegerilor:  ”Un scenariu de coșmar ar presupune desfășurarea agenților ICE – agenția responsabilă cu aplicarea legislației privind imigrația – în jurul secțiilor de votare, cu scopul de a intimida grupurile minoritare. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a refuzat să excludă o astfel de posibilitate, alimentând îngrijorările”. Citeste siTrei motive pentru care Donald Trump își menține susținerea MAGA Politico vorbește despre temerile aliaților că Trump va lua NATO în vizor în cazul unei înfrângeri. Potrivit diplomaților citați de publicația europeană, președintele SUA ar putea retrage din Europa alte mii de militari sau ar putea reduce finanțarea NATO: ”Aceste îngrijorări subliniază tensiunile transatlantice tot mai mari, apărute în urma întreruperii de către SUA a serviciilor prin satelit Starlink pentru Ucraina și a unei noi apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului”. Citeste si3 noiembrie: Verdictul urnelor în Statele Unite The Times crede la rândul său că o înfrângere l-ar putea, de fapt, determina pe Donald Trump să devină și mai radical— în loc să-l tempereze. ”Dacă vi se pare că ultimii doi ani au fost dificili, așteptați să vedeți ce urmează”, avertizează ziarul britanic. Los Angeles Times privește către tabăra republicană și crede că  provocarea pentru republicani, pe viitor, va fi să găsească o modalitate de a atrage baza electorală MAGA, fără a se izola de alegătorii republicani mai moderați, după cum a declarat un lobbyist republican cu legături cu Trump”. Iar Christian Science Monitor, preluat de Courrier International, observă că, dacă în 2024, Donald Trump a reușit să câștige electoratul hispanic din clasa muncitoare – în special bărbații tineri – acum situația de schimbă:  ”Potrivit sondajelor, alegătorii latino care susținuseră Partidul Republican îl părăsesc în masă – într-o proporție chiar mai mare decât alegătorii care nu sunt de origine hispanică. Tot mai mulți dintre acești alegători declară că Trump nu și-a respectat promisiunea de a reduce costul vieții. Ei sunt îngrijorați, în mod special, de prețul combustibilului și al bunurilor de bază, a căror scumpire este pusă, parțial, pe seama războiului cu Iranul. În plus, mulți dintre ei critică politica administrației în domeniul imigrației”.
Trei motive pentru care Donald Trump își menține susținerea MAGA
2026/11/02
A mai rămas o zi până la alegerile de la mijlocul mandatului din Statele Unite. Democrații sunt favoriți să câștige majoritatea cel puțin în Camera Reprezentanților, dar unii comentatori atrag atenția că Donald Trump își păstrează un electorat loial și motivat. După cum notează USA Today, în acest weekend de Halloween și cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare care l-ar putea costa pe Trump majoritățile în Senat și Camera Reprezentanților, starea de spirit era sumbră în tabăra republicană. Rata de aprobare a președintelui Donald Trump, care a transformat alegerile intermediare din 3 noiembrie într-un referendum asupra sa, „a atins un nou minim istoric ”. Le Monde amintește că ”Alegerile de la jumătatea mandatului sunt în mod tradițional dificile pentru partidul de la Casa Albă. Actualul președinte riscă să cadă victimă acestei legi de fier a politicii, în marele beneficiu al candidaților democrați. Deși aceștia încă nu au învățat lecțiile înfrângerii candidatei lor la președinție din 2024, Kamala Harris, un vot de protest împotriva lui Donald Trump ar fi suficient pentru a recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate chiar asupra Senatului. O astfel de schimbare ar însemna un sfârșit dificil al mandatului președintelui SUA”. Citeste siAlegerile de la jumătatea mandatului: Ce se întâmplă de fapt în data de 3 noiembrie? ”Lumea urmărește alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în contextul în care trumpismul este deja în declin la nivel global”, titrează Japan Times: ”Având în vedere că sondajele sugerează că Partidul Republican al lui Donald Trump va pierde controlul asupra a cel puțin unei camere a Congresului, înțelepciunea politică convențională ar dicta că liderul în vârstă de 80 de ani va ieși ca o rață șchioapă. Dar acest lucru s-ar putea să nu se întâmple, având în vedere că este vorba de Trump. El și-ar putea intensifica intervențiile în străinătate, reînnoindu-și atacurile asupra Iranului, încercând să forțeze Ucraina să se supună cerințelor Rusiei sau revizuind tarifele globale”. The Conversation atrage atenția asupra faptului că, în pofida scăderii popularității, Trump contează încă pe un electorat loial. Publicația vede trei motive cheie pentru care unii alegători încă îl susțin:  ”Deși sunt îngrijorați din cauza războiului din Iran și a inflației, mulți îl susțin din teamă față de „stânga radicală”, reprezentată de democrați  care, susține Trump, vor să arunce țara într-o prăpastie comunistă. Loialiștii MAGA îi acordă lui Trump note mai mari în gestionarea imigrației decât oricărei alte probleme majore. Apoi, susținătorii lui Trump , deși resimt presiunea economică, susțin că Trump - care a scris cartea ”Arta negocierii” - are întotdeauna o strategie pe termen lung și o mână câștigătoare. Dovada? Susținătorii subliniază lunga și auto-descrisa carieră de succes în afaceri a lui Trump și nu uită ceea ce percep ca fiind numeroasele succese ale primului mandat al lui Trump”.
Discuții Rusia-Ucraina după alegerile din SUA, scepticism printre comentatori
2026/10/30
Ucraina și Rusia urmează să poarte discuții de pace după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, a dezvăluit miercuri președintele Volodimir Zelenski. Să fie acesta un prim pas către mult dorita pace? Presa internațională nu-și ascunde scepticismul. The New York Post scrie că summitul, organizat sub egida SUA, ar urma să aibă loc în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. ”Ar reprezenta primele discuții față în față între cele două națiuni aflate în conflict, de când președintele Trump a ridicat sancțiunile impuse Moscovei”. Le Monde privește anunțul cu rezerve și crede că, ”încurajat de interacțiunile sale cu Donald Trump, Vladimir Putin intenționează să intensifice războiul din Ucraina”. Potrivit ziarului francez, pe măsură ce Statele Unite anunță tot mai multe acorduri cu Rusia în domeniul energiei, perspectiva unor negocieri de pace reciproc acceptabile între Kiev și Moscova se îndepărtează tot mai mult. „Nu contează dacă acordul privind motorina nu reușește să aducă beneficiile economice așteptate; ceea ce contează este efectul de anunț. Trump și Putin trebuie să transmită semnale”, explică un expert pentru Le Monde. The Mirror remarcă avertismentul lui  Zelenski privind apropierea lui Trump de Putin și afirmația liderului de la Kiev că Ucraina a fost lăsată de SUA „ca în filmul Singur acasă” Citeste siTrump și Putin, o complicitate tot mai puțin ambiguă După cum amintește Bussines Standard, ”în calitate de candidat la președinție în 2024, Trump a promis că poate soluționa războiul Rusiei împotriva Ucrainei în decurs de 24 de ore. Situația pe câmpul de luptă rămâne blocată, iar negocierile purtate de la revenirea lui Trump în funcție nu au dus la niciun rezultat. Kremlinul a transmis că Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski doar în momentul în care va exista un acord de pace gata de semnare”. Politico notează că ”interesul reînnoit al lui Trump față de Ucraina a readus în prim-plan câteva chestiuni delicate pentru guvernele europene: cine ar trebui să le reprezinte atunci când vine momentul luării deciziilor? Și ar trebui, oare, să se mai poarte vreo discuție cu Putin? În lipsa unei direcții clare din partea Bruxelles-ului, unii lideri au decis să acționeze pe cont propriu. Marți, președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat o conversație de 90 de minute cu Putin, îndemnându-l să pună capăt războiului. Citeste si Gestul a fost primit cu nemulțumire de mai multe guverne europene, printre care cele ale Danemarcei, Italiei, Suediei și Lituaniei” În acest context, ziarul danez Berlingske, citat de Eurotopics, cere ca  Europa ”să-și găsească propria versiune a emisarului american Steve Witkoff – însă, de preferat, o persoană care să nu-i facă curte lui Putin. Desigur, simpla numire a unei persoane nu este suficientă. Farsa din ultimele zile demonstrează clar că Europa trebuie, în consultare cu Ucraina, să înceapă prin a stabili o linie de conduită foarte precisă față de Rusia. Iar timpul presează, dacă Europa dorește să mai aibă vreun cuvânt de spus.”
Ce urmează după alegerile cu final nedecis din Israel?
2026/10/29
Este întrebarea la care încearcă să răspundă presa internațională. Partidul Likud al premierului în exercițiu Beniamin Netanyahu a obținut cele mai multe voturi, dar fără a putea forma o majoritate. Iar opoziția are nevoie de sprijinul partidelor arabe pentru a guverna. Nu sunt excluse noi alegeri, cred unii comentatori. ”Alegerile au fost privite, în mare măsură, ca un referendum asupra lui Netanyahu”, transmite publicația americană The Hill. Potrivit expertului citat de această publicație,   ”Netanyahu și Eisenkot nu au opinii semnificativ diferite în ceea ce privește ofensiva împotriva Hamas și a grupării Hezbollah din Liban. De asemenea, ambii adoptă o poziție dură față de Iran, așa că politica externă a Israelului va rămâne, cel mai probabil, stabilă. Constituirea definitivă a guvernului israelian ar putea dura săptămâni întregi. Iar dacă niciun partid nu reușește să formeze o coaliție de guvernare, Israelul s-ar putea confrunta cu perspectiva unor noi alegeri”.   Irish Examiner notează că ”au fost primele alegeri desfășurate în Israel de la 7 octombrie 2023, când luptători conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici - atacuri care au spulberat sentimentul de securitate al țării și au aruncat-o într-un război în Gaza, Liban și Iran. Războiul din Gaza, care a pus teritoriul respectiv la pământ și a dus la moartea a 74.000 de palestinieni, a izolat tot mai mult Israelul pe scena internațională, provocând o schimbare decisivă a opiniei publice globale împotriva sa – inclusiv în rândul celui mai apropiat aliat al său, Statele Unite. Citeste siAlegeri Israel | "Partidele arabe vor decide cine va forma Guvernul, într-o turnură aproape ironică a sorții" (expert) Netanyahu însuși este vizat de un mandat emis de Curtea Penală Internațională de la Haga pentru crime de război – acuzații pe care el le califică drept absurde –, iar în Israel se confruntă cu acuzații de corupție, pe care le respinge, susținând că fac parte dintr-o conspirație a „sistemului”. Viziunea sa, bazată pe un naționalism evreiesc intransigent, pe susținerea colonizării teritoriilor palestiniene ocupate și pe disprețul față de orice critică externă, a devenit acum, în mod ferm, curentul dominant în Israel”. Ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics observă că „președintele Isaac Herzog trebuie să decidă cine are cele mai mari șanse de a forma un guvern, ținând cont, totodată, de două curente majore în opinia publică: cei îngroziți de masacrul din 7 octombrie și cei – proveniți în bună parte din rândul minorității arabe – care sunt la fel de șocați de distrugerea Fâșiei Gaza. Să aducă aceste două tabere la un numitor comun va fi sarcina lui Eisenkot, în cazul în care va primi mandatul.” Iar Die Zeit amintește că ”în faza finală a campaniei sale, prim-ministrul a difuzat imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale, înfățișând un nor în formă de ciupercă deasupra Tel Avivului. Mesajul său: ori eu, ori apocalipsa. Acest comportament excesiv, această tendință de a ignora complet orice prudență, nu poate decât să dăuneze Israelului – la fel cum ar dăuna oricărei alte țări. Benjamin Netanyahu a reușit, totuși, să mobilizeze o susținere considerabilă pentru retorica sa apocaliptică. Dar nu o majoritate.” (Sursa. Eurotopics).
Liderii Finlandei și Norvegiei, discuție-surpriză cu Vladimir Putin
2026/10/28
Președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat marți o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, un gest care a luat prin surprindere presa internațională. Comentatorii încearcă acum să-i descifreze semnificațiile. Ziarul grec Proto Thema vede în această convorbire ”o mișcare diplomatică neobișnuită, într-un moment în care majoritatea liderilor vest-europeni și-au limitat drastic contactele cu Moscova de la începutul invaziei rusești în Ucraina” După cum transmite Euronews, ”apelul a avut loc la inițiativa celor doi lideri nordici. Ulterior, aceștia au purtat discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski”. Mișcarea ”semnalează o disponibilitate tot mai mare a Europei de a interacționa direct cu Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina”. ”Finlanda și Norvegia fac presiuni asupra lui Putin pentru pace”, titrează Kyiv Post. ”Potrivit declarației oficiale, liderii au vorbit în numele țărilor lor, nu în numele Europei în ansamblu”. Politico notează că   ”Stubb și Støre sunt prieteni apropiați și discută frecvent; ei s-au aflat împreună la Helsinki pentru conversația cu Putin. Potrivit unei declarații a biroului președintelui finlandez, cei doi lideri au dorit să-i transmită direct liderului rus că vor continua să sprijine Ucraina și că negocierile de pace trebuie reluate, având în vedere reuniunile planificate la Abu Dhabi. De asemenea, ei i-au comunicat liderului rus că au un interes comun în ceea ce privește stabilitatea regiunii Mării Baltice și a Marelui Nord”.   Agenția germană DPA amintește că ”Stubb și Støre s-au întâlnit săptămâna trecută, la Oslo, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu mediatorul american Steve Witkoff. Ulterior, Witkoff a călătorit la Moscova pentru a purta discuții cu Putin. În timpul întâlnirii, ambele părți au convenit reluarea discuțiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului declanșat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani. Discuțiile, coordonate de SUA, urmează să aibă loc luna viitoare la Abu Dhabi, însă, până în prezent, nu a fost stabilită o dată exactă. Liderii europeni speră să se alăture negocierilor, Moscova semnalând recent deschidere față de participarea acestora. Finlanda și Norvegia, ambele având graniță cu Rusia, au sprijinit Ucraina, depunând totodată eforturi pentru a pune capăt războiului. Stubb a descris conversația drept „sinceră și substanțială”. Publicația europeană Raporteur observă scepticismul Danemarcei cu privire la discuțiile cu Putin:  ”Europa ar trebui să rămână unită și să vorbească pe o singură voce”, a declarat Mette Frederiksen, prim-ministrul danez. Ea s-a declarant sceptică în privința acestei inițiative norvegiene și finlandeze. RTE Irlanda amintește că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite au devenit din nou tensionate, după ce Donald Trump a anunțat pe neașteptate un acord cu Rusia privind motorina. Ucraina a reacționat cu consternare, Iar în Le Figaro citim că  Rusia a anunțat marți expedierea unor încărcături suplimentare de combustibil către Statele Unite, o a patra navă urmând să plece miercuri.
Serbia. O victorie istorică și începutul unei etape dificile
2026/10/27
Presa internațională comentează pe larg victoria Listei Studenților în alegerile legislative din Serbia. Jurnaliștii își pun întrebări despre felul în care această mișcare civică eterogenă va reuși să livreze o guvernare funcțională. De asemenea, sunt analizate relațiile cu Rusia și Uniunea Europeană. Ziarul francez Les Echos notează, citând un analist politic local, că scrutinul a căpătat aspectul unui „referendum privindu-l pe Vučić”. Alegerile au înregistrat o prezență masivă la urne. Aleksandar Vučić însuși „a trebuit să aștepte două ore” înainte de a-și exprima votul. Euronews vede un adevărat ”cutremur politic”, în Serbia:   „Lista Studenților se confruntă acum cu sarcina mult mai dificilă de a transforma o mișcare de protest într-o structură politică funcțională. Victoria sa este una istorică. Însă victoriile istorice marchează adesea începutul celei mai dificile etape”.   BBC amintește că  ”totul a început pe 1 noiembrie 2024, când o copertină din beton s-a prăbușit în fața gării din Novi Sad – al doilea oraș ca mărime din Serbia –, provocând moartea a 16 persoane. Tragedia a fost percepută ca un simbol al corupției generalizate. Inițial, Vučić a încercat să-i laude pe protestatari, descriindu-i drept „bine intenționați”, însă, pe măsură ce se apropiau alegerile, i-a acuzat că încearcă să „doboare” Serbia. Chiar și după ce și-a recunoscut înfrângerea, duminică seara, el a lansat acuzația nefondată că aceștia ar fi beneficiat de sprijinul unor „țări europene” – pe care nu le-a nominalizat – și al „statului paralel” american”. Citeste siMișcarea Studenților câștigă alegerile din Serbia, Vucic își recunoaște înfrângerea Agenția UPI amintește că   ”sub guvernarea lui Vučić, Serbia a menținut relații strânse cu Rusia. Lista Studenților a promovat în campanie menținerea poziției Serbiei de a nu impune sancțiuni Rusiei. Dar și-a exprimat, de asemenea, susținerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Victoria ar putea semnala, de asemenea, o apropiere de Uniunea Europeană, deși Lista Studenților s-a angajat să mențină relațiile tradiționale ale Serbiei cu Rusia”.   Publicația germană Die Zeit nu uită să sublinieze că ”Serbia a fost singura țară europeană, în afară de Belarus, care nu a adoptat sancțiunile UE împotriva Rusiei. Agenții și influencerii ruși se pot deplasa aproape liber prin Serbia – se pare că, uneori, chiar și în timp ce se află în drum spre a comite acte de sabotaj în state membre ale UE, precum Germania. Citeste siSerbia post Vučić: UE nu este pe deplin convinsă și nici pregătită Instituțiile media de propagandă, aliniate cu guvernul lui Vučić, au denigrat UE, prezentând în același timp Rusia și China într-o lumină pozitivă. UE vede o acum oportunitate pentru un nou început. Înalți oficiali ai UE au felicitat Lista Studenților și și-au exprimat deschiderea către o cooperare strânsă”. Ziarul ungar Népszabadság  consideră că prin ”schimbarea de sistem din Ungaria, de pe 12 aprilie, Budapesta a dat un exemplu Belgradului. Rezultatul este o veste proastă pentru Vladimir Putin. Și încă o palmă: înainte de alegerile din Ungaria l-a susținut pe Orbán, în Serbia l-a susținut pe Vučić. În niciuna dintre aceste ocazii, alegătorii nu l-au ascultat.”
De ce iese în stradă Generația Z?
2026/10/26
Protestele continuă în Europa și în întreaga lume. Și chiar dacă motivele specifice pot fi diferite, există un element comun: prezența masivă a tinerilor. Așadar, de ce a ieșit în stradă Generația Z? Presa internațională analizează situația. CNN caută să explice de ce Generația Z se află în fruntea protestelor europene:    ”Este o izbucnire generală de frustrare pentru o generație de tineri care se tem că nu vor avea aceleași oportunități ca părinții lor. Pe lângă educație și locuințe, protestele indică o piață a muncii din ce în ce mai incertă, unde inteligența artificială afectează în mod disproporționat locurile de muncă de nivel de bază precum și criza climatică - iată terenul pentru această explozie de furie a Generației Z”.   ”Tinerii din ziua de azi cresc sub o presiune intensă și adesea suprapusă, într-o măsură mai mare decât în ​​generațiile anterioare”, notează și The Conversation. ”Succesul este din ce în ce mai mult încadrat ca o responsabilitate individuală, în timp ce traseele educaționale au devenit mai competitive. În același timp, rețelele de socializare pot amplifica procesele de comparare socială, punând realizările, aspectul și stilul de viață al tinerilor sub un control public constant. Preocupările economice adaugă un alt nivel de presiune. Creșterea costurilor vieții, studiile universitare de nivel terțiar și incertitudinea cu privire la viitoarea ocupare a forței de muncă se numără printre cele mai mari preocupări ale tinerilor”. Fără o ideologie comună Corriere della Sera observă că ”într-o lume atât de fragmentată, haotică și măcinată de conflicte, asaltată de forțe opuse, tinerii, de la toate latitudinile, par să aibă ceva în comun. Nu este o ideologie comună, ci mai degrabă protestele dezvăluie contradicțiile inerente ale unor modele politice și economice extrem de diferite. În Statele Unite, generația din Gaza a devenit generația Mamdani, numită după primarul socialist al orașului New York. Citeste siFranţa: Zi de manifestaţii uriaşe, fără incidente majore (Reportaj FOTO & AUDIO) În Franța, tinerii se ciocnesc cu forțele de ordine pentru a protesta împotriva declinului învățământului public. Tinerii spanioli luptă pentru dreptul la locuință. În India, și-au dat un nume provocator: „gândacii de bucătărie”. În China, în cele din urmă, revolta tinerilor este tăcută, exprimată prin refuzul de a munci sau prin respingerea căsătoriei. Acesta este spiritul tinereții. Un nou val de proteste generaționale cuprinde lumea. Nu este primul și cu siguranță nu este ultimul. De ce se revoltă Generația Z? – subiectul preocupă și rețeaua tv Al-Jazeera. ”Din Franța până în India, tinerii ies în stradă din cauza inegalității tot mai mari, a serviciilor publice deficitare și a perspectivelor sumbre de viitor. Deși contextul diferă de la o țară la alta, nemulțumirile legate de inegalitate se află în centrul actualului val de proteste. Această inegalitate are două dimensiuni: una ține de clasă, iar cealaltă de generație”.

Podcast reviews

Read Revista presei internaționale podcast reviews


0 out of 5
0 reviews

Podcast sponsorship advertising

Start advertising on Revista presei internaționale relevant audience podcasts


What do you want to promote?