Advertise on podcast: Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Ultimele declarații ale lui Donald Trump, care ar vrea să salveze ce se mai poate la alegerile din noiembrie, au pus Ucraina pe jar și pe Putin în poziția de a scoate ce profit mai poate de la administrația Trump. Nici România nu e ferită, dronele și atacurile în Marea Neagră se succed rapid, cu o viteză care depășește mult viteza de reacție a statului român. Putin vrea să pună pe masă pretenții absolute și asta înseamnă că războiul e încă departe de final. Cosmin Popa, interlocutor de cursă lungă la Punctul pe știri, face analiza situației de pe front și a echilibrului de puteri.

Ultimele declarații ale lui Donald Trump, care ar vrea să salveze ce se mai poate la alegerile din noiembrie, au pus Ucraina pe jar și pe Putin în poziția de a scoate ce profit mai poate de la administrația Trump. Nici România nu e ferită, dronele și atacurile în Marea Neagră se succed rapid, cu o viteză care depășește mult viteza de reacție a statului român. Putin vrea să pună pe masă pretenții absolute și asta înseamnă că războiul e încă departe de final. Cosmin Popa, interlocutor de cursă lungă la Punctul pe știri, face analiza situației de pe front și a echilibrului de puteri.

În vreme ce boții pro-Trump și pro-AfD sunt încurcați de bombardarea de către Ucraina a centrelor de date rusești, la București ia avânt operațiunea de schimbare - la fațā sau mai mult - a AUR. Aceeași elită politico-militară pe care o știm la control, în instituții, se regrupează și în același timp nu înțelege prea bine nici jocul lui Trump, nici butoanele Rusiei. Așa se face ca I ambasadoare SUA în Grecia se poate lăuda cā då jos guvernul din România. Invitat este analistul Valeriu Paşa, WatchDog Moldova.

La peste un an de mandat prezidențial, ICDE, asociația care a propus candidatura lui Nicușor Dan, îi cere acum președintelui să se rupă de trecutul comunist și de oamenii rămași în funcții de putere, chiar dacă au avut legături cu aparatul represiv, să nu refuze alegerile anticipate și să se raporteze cu responsabilitate la amenințarea războiului hibrid. În acest din urmă an însă, avertizorii de integritate din justiție care vorbeau curajos în reportajul Recorder se aud mai puțin. S-au auzit la Timișoara, la o dezbatere unde a fost prezent și Corneliu Bjola, profesor la Oxford, unul dintre interlocutorii de cursă lungă de la Punctul pe știri.

La peste un an de mandat prezidențial, ICDE, asociația care a propus candidatura lui Nicușor Dan, îi cere acum președintelui să se rupă de trecutul comunist și de oamenii rămași în funcții de putere, chiar dacă au avut legături cu aparatul represiv, să nu refuze alegerile anticipate și să se raporteze cu responsabilitate la amenințarea războiului hibrid. În acest din urmă an însă, avertizorii de integritate din justiție care vorbeau curajos în reportajul Recorder se aud mai puțin. S-au auzit la Timișoara, la o dezbatere unde a fost prezent și Corneliu Bjola, profesor la Oxford, unul dintre interlocutorii de cursă lungă de la Punctul pe știri.

Cât la București s-a simțit atmosfera anilor 1990, cu o ciobaniadă care a testat și felul în care violențele pot fi organizate în offline, nu (doar) pe rețele, lumea e preocupată de felul în care Inteligența Artificială poate scăpa de sub control. Ce state sunt vulnerabile? Cum modifică IA democrațiile și societățile? Și cum ajunge asta în România, unde instituțiile reprezentative par a fi golite de legitimitate și unde nu știm ce ni s-a întâmplat în 2024, dar cu siguranță vom afla că mortul e vină? O discuție cu profesorul de diplomație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Cât la București s-a simțit atmosfera anilor 1990, cu o ciobaniadă care a testat și felul în care violențele pot fi organizate în offline, nu (doar) pe rețele, lumea e preocupată de felul în care Inteligența Artificială poate scăpa de sub control. Ce state sunt vulnerabile? Cum modifică IA democrațiile și societățile? Și cum ajunge asta în România, unde instituțiile reprezentative par a fi golite de legitimitate și unde nu știm ce ni s-a întâmplat în 2024, dar cu siguranță vom afla că mortul e vină? O discuție cu profesorul de diplomație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Au încercat să înșele, și-au ascuns erorile, au inventat date: e vorba despre modele de Inteligență Artificială, date practic în vileag chiar de industria IA. Cât e însă scenariu apocaliptic, agentul IA ostil și care poate înlocui omul, și cât e calcul de afaceri? Și care e de fapt riscul major, care e decontat de societăți și democrații? Un dialog cu Răzvan Rughiniş, prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul unei cărți despre societatea digitală, publicată la Editura Humanitas.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.