Advertise on podcast: Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ilie Bolojan este relegitimat in fruntea PNL si a Guvernului dar nu reuseste sa schimbe sefi de filiale. Cum va arata relatia cu propriul partid dar si cu colegii de Coalitie, de la PSD, dupa ce a trecut acest test politic discutam imediat.    Au fost percheziții la birourile X din Paris. Elon Musk, convocat la audieri Elon Musk a fost convocat la audieri, pentru presupuse nereguli și infracțiuni legate de platforma online. Sunt vizate inclusiv infractiuni de complicitate la deținere de imagini cu caracter pornografic cu minori, deepfake-uri cu caracter sexual și negarea Holocaustului. România a ajuns pe primul loc în clasamentul ţărilor în care copiii sunt dependenţi de reţelele sociale, potrivit unui studiu al OMS Aproape jumatate dintre acestia petrec peste 6 ore pe zi online, indică cercetarea Organizației mondiale a Sănătății. Noile dat apar in contextul in care si la noi se discuta despre restrictionarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. 

Jurnal de știri

Extremiștii vor rupe tot în 2028, dacă partidele nu fac reformele necesare, declară într-un interviu la RFI Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Vlad Gheorghe, despre reforme: ”Cu aceste infuzii de oameni din afara partidelor vechi, cred că reușim să facem niște înțelegeri, niște compromisuri, care să nu compromită pe nimeni”. Despre pericolul extremist: ”Dacă partidele vechi nu înțeleg că asta trebuie făcut, ne uităm la un 2028 în care extremiștii efectiv o să genereze un val care o să rupă tot. Până la urmă, partidele, inclusiv PSD, PNL și USR, dacă nu înțeleg chestia asta, că acum își joacă viitorul politic pentru 2028, o să piardă pe mâna lor”. Despre PSD: ”Nu se poate să primim lecții de la cei care ne-au aruncat în această groapă bugetară în care suntem despre cum să ieșim de acolo, pentru că ei cu asta s-au ocupat în ultimii ani, să ne arunce în groapă. Deci în mod rezonabil, măcar ar fi trebuit să tacă”.

În România, date recente arată că aproape 30% din populație se bazează pe surse individuale de apă, precum puțuri sau fântâni. Mai mult de-atât, cea mai mare parte a Europei are resurse adecvate de apă, însă deficitul de apă și secetele sunt din ce în ce mai frecvente și răspândite în UE.  Toate acestea amplifică nevoia de gestionare atentă a resurselor de apă disponibile. Poți reduce consumul casnic de apă prin remedierea scurgerilor și schimbarea obiceiurilor zilnice. Spre exemplu, poți închide robinetul în timp ce te speli pe dinți sau să instalezi dușuri eficiente... 

Maia Sandu a fost nominalizată la premiul Nobel pentru pace, iar știrea a fost imediat preluată de presa din România și Republica Moldova. Ce înseamnă însă această nominalizare? Când am putea ști dacă președinta de la Chișinău a câștigat Nobelul pentru Pace? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - Republica Moldova s-a confruntat sâmbătă cu una dintre cele mai severe crize energetice de la independență încoace. Aproape toată țara a rămas fără curent, inclusiv capitala. „Este una dintre puținele crize care a fost gestionată bine din partea Chișinăului”, spune în interviul Moldova Zoom, expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru. Comentatorul  precizează totodată că România este un factor de stabilizare în Republica Moldova, Chișinăul achitând integral energia electrică importată. Un interviu realizat de Valeria Vițu. - Monumentele sovietice: o discuție pe care Moldova a amânat-o timp de 30 de ani. Chișinăul pare să adopte o repoziționare clară a politicii culturale față de moștenirea sovietică. Subiectul are însă sensibilitățile sale, într-o societate unde limba rusă și dezinformarea de la Kremlin continuă să își lase amprenta. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. - Președinții parlamentelor din statele baltice susțin discursuri într-o ședință a festivă a Parlamentului de la Chișinău, în deschiderea sesiunii de primăvară. - Liderul socialiștilor pro-ruși din Republica Moldova, Igor Dodon a anunțat o campanie împotriva unirii cu România. - Din martie, serviciul 112 din Republica Moldova va fi capabil să preia apeluri automate în cazul accidentelor rutiere grave. Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace „pentru eforturile de a apăra democrația în fața tentativelor Rusiei de destabilizare”. Propunerea a venit din partea liderului Partidului Verzilor din Norvegia. *** Președinții legislativelor din cele trei state baltice participă la această oră la deschiderea sesiunii de primăvară a Parlamentului de la Chișinău. Aflați într-o vizită oficială la Chișinău, cei trei lideri baltici și-au exprimat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova, în cadrul unei conferințe de presă. Pentru Republica Moldova, statele baltice nu sunt doar parteneri, ci un reper și un exemplu de curaj și consecvență, a declarat președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu. Programul celor trei președinți de parlament prevede întevederi și cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu dar și cu vicepremierii Cristina Gherasimov și Valeriu Chiveri, responsabili de Integrare Europeană, respectiv, de regiunea transnistreană. ***  Liderul socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon a anunțat o campanie împotriva unirii cu România, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău. Campania, numită „Republica Moldova nu e România”, implică amplasarea în toată țara a unor panouri cu mesaje așa-numite „patriotice” şi „stataliste”. „Noi am trecut o dată prin experienţa stăpânirii jandarmilor pe teritoriul nostru, care în 1918 au trecutul Prutul, au intrat cu arme în Chişinău şi au subordonat populaţia. Iar toate înţelegerile cu Sfatul Ţării privind acordarea drepturilor de autonomie au fost neglijate în mod obraznic. Noi nu mai dorim asemenea umilinţe. Cine vrea Unire, ştie unde să se ducă şi să se unească. Noi suntem moldoveni şi vrem să fim suverani şi stăpâni la noi acasă, în Republica Moldova, cu Capitală, Constituţie, Viitor. Vrem să fim ţară, nu marginea cuiva”, a declarat Igor Dodon. Pro-rusul Igor Dodon a mai spus că declarațiile reprezentanților puterii pro-europene de la Chișinău privind un vot pozitiv la un eventual referendum de unire cu România constituie, citez, „trădare de patrie”. De altfel, opoziția pro-rusă a și cerut acum câteva săptămâni demisia președintei Maia Sandu și investigarea ei pentru lansarea în spațiul public a discuțiilor privind subiectul Unirii Republicii Moldova cu România ca soluție de securitate în fața unei Rusii tot mai agresive.  *** Din martie, serviciul 112 din Republica Moldova va fi capabil să preia apeluri automate în cazul accidentelor rutiere, urmând ca până în iunie operatorii de telecomunicații să asigure transmiterea completă a apelurilor. Proiectul Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, va permite ca, în cazul unui accident rutier grav, mașinile dotate cu acest sistem să apeleze automat numărul unic de urgență 112, fără intervenția șoferului sau a pasagerilor, cu localizarea exactă, numărul de persoane aflate în mașină, gravitatea impactului și alte informații care vor permite serviciilor de urgență să trimită ajutorul potrivit. Sistemul eCall este obligatoriu pentru autovehiculele produse pentru piața Uniunii Europene începând cu anul 2018. „Pentru cetățeni, acest sistem înseamnă intervenții mai rapide, șanse mai mari de salvare a vieților și un răspuns de urgență mai bine adaptat fiecărei situații”, a declarat ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Cum poate ajuta arta la diversificarea portofoliului de investiții. Invitat la Business ON AIR: Cătălin Guriță, avocat și antreprenor.

În ultimii ani, observăm cum asigurările medicale private de sănătate devin tot mai prezente în pachetele de beneficii oferite salariaților. Ele sunt percepute ca o soluție de finanțare, dar și ca una de protecție și prevenție. Ce provocări avem la accesarea asigurărilor private de sănătate? De ce ne sunt ele necesare și cum sunt de folos companiilor? Aflăm detalii într-o nouă ediție a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de catre RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.   Invitat: Alina PREDA, Director Dezvoltare, DESTINE Broker

Jurnal de știri

Echipele situate pe primele două locuri înaintea etapei a 24-a a Superligii, Craiova și Rapid au pierdut surprinzător în acest weekend. Și Dinamo s-a împiedicat, dar a luat un punct și a trecut pe locul 2 la egalitate de puncte cu Rapid. FCSB a obținut o victorie la limită și speră în continuare la play-off.

Tot mai multe publicații internaționale remarcă legăturile strânse ale infractorului sexual Jeffrey Epstein cu Kremlinul și serviciile ruse. ”Insula plăcerilor” ar fi fost, în realitate, o ”capcană cu miere” în care au căzut unii dintre cei mai puternici și influenți oameni ai lumii. După cum comentează ziarul britanic Express, într-o lume în care puterea și influența se împletesc, această comoară de documente dezvăluie o rețea de legături cu Rusia. Unii au sugerat că recrutarea de escorte rusești arată că Epstein ar fi putut conduce o operațiune clasică „kompromat” - atragerea unor magnați influenți, moguli media, oameni de stat și politicieni în întâlniri sexuale și înregistrarea în scopul șantajului. Pentru Corriere della Sera, ”devine din ce în ce mai clar că pedofilul american a pus în scenă cea mai mare operațiune din lume de tip «capcană cu miere» în numele KGB-ului. Se spune că Epstein ar fi procurat fete pentru șefii de stat în numele serviciilor de informații rusești și, posibil, și israeliene, pentru a-i expune șantajului.” ”Trump se laudă că «morala sa» este singura limită a acțiunilor administrației sale”,  notează El Mundo. ”Dar poate că cazul Epstein va fi testul decisiv al limitei responsabilității etice, în special pentru cei aflați în cele mai înalte poziții de putere.” The New York Post consideră că ”e-mailurile despre întâlniri dintre Epstein și președintele rus ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca figura decăzută de pe Wall Street să fi traficat fete din Rusia într-un efort susținut de stat de a gestiona cea mai mare capcană din lume pentru cei bogați și puternici. Persoane apropiate tiranului rus spun că acesta și-a menținut legăturile cu Epstein chiar și după condamnarea finanțatorului în 2008 pentru implicarea unui copil în prostituție”. Iar publicația RBC Ucraina dezvăluie că „biletul” lui Epstein în lumea operațiunilor de informații a fost emis de mogulul media american Robert Maxwell. Însuși Maxwell, considerat spion sovietic încă din anii 1970, a murit misterios în 1991 - oficial după ce a căzut peste bord de pe iahtul său în timp ce naviga în Atlantic. Fiica lui Maxwell, Ghislaine, apare în numeroase documente din cazul Epstein și execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru trafic de copii în scopul exploatării sexuale. Robert Maxwell s-a ocupat oficial de repatrierea evreilor sovietici în Israel. În realitate, însă, el a spălat bani sovietici în Occident, care îi fuseseră furnizați de KGB, susțin surse din serviciile de informații americane. Epstein l-a ajutat, ajungând în atenția a ceea ce erau atunci serviciile de informații sovietice. Epstein era cunoscut și pentru legăturile strânse nu numai cu serviciile de informații sovietice și ruse, ci și cu crima organizată rusă. Se pare că acesta este motivul pentru care a „invitat” fete din Rusia cu avionul. Per total, Jeffrey Epstein și-a transformat insula într-o „capcană de miere” imensă. Serviciile de informații folosesc acest termen pentru a descrie încercările de a recruta persoane prin compromisuri sexuale.

Începând de miercuri, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Washington, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată de administrația SUA. Participarea oficialului român are loc în cadrul unei vizite de lucru efectuate în perioada 3–6 februarie, la invitația secretarului de stat Marco Rubio.  Tema mineralelor critice este foarte importantă pentru europeni, americani și parteneri din zona Pacificului, precum Australia sau Japonia. Dar reuniunea este urmărită cu interes și de către China, care deocamdată deține o poziție dominantă în acest domeniu. Potrivit ziarului The Guardian, summitul este văzut ca un pas către repararea legăturilor transatlantice, fracturate pe parcursul unui an de conflict permanent cu Donald Trump. Reuniunea ar putea deschide calea pentru alianțe care să ajute țările să își reducă riscurile legate de China, inclusiv în privința oțelului. Fiind al doilea summit pe această temă în decurs de o lună, reuniunea va implica aproximativ 20 de țări, inclusiv membri G7 - Marea Britanie, SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia și Canada - precum și India, Coreea de Sud, Mexic, Australia, Noua Zeelandă, dar iată că și România. Participanții sunt așteptați să exploreze mecanisme de extindere a producției, procesării și comercializării resurselor critice. London Daily notează că un domeniu cheie de interes va fi consolidarea rutelor de aprovizionare din afara Chinei. China văzută ca o problemă Unele națiuni și-au exprimat interesul pentru garanțiile de prețuri minime, dar au întâmpinat unele unele opoziții, în special din partea Statelor Unite. La rândul său, Australia și-a semnalat angajamentul de a-și spori reziliența printr-o rezervă strategică de minerale vulnerabile și a declarat că va urmări programe interne, indiferent de inițiativele externe. De asemenea, la reuniune se așteaptă ca Uniunea Europeană să își exprime îngrijorările cu privire la recentele tarife americane la derivatele din oțel care ating acordurile comerciale. Dacă se va ajunge la un consens cu privire la obiectivele cheie, reuniunea s-ar putea încheia cu o declarație comună care să afirme angajamentele aliaților de a răspunde în fața provocărilor persistente ale lanțului de aprovizionare global. Neinvitată la reuniune și văzută mai degrabă ca o problemă, China privește cu interes evenimentele. He Weiwen, cercetător senior la Centrul pentru China și Globalizare, declară pentru publicația chineză Global Times că este puțin probabil ca inițiativele să înlocuiască China ca furnizor major. El spune că principala provocare nu este deficitul de materii prime, ci lipsa unei capacități de rafinare de înaltă calitate. Având în vedere constrângerile tehnologice, de mediu și de costuri, înlocuirea Chinei se va dovedi dificilă, pe termen scurt sau mediu, adaugă expertul. El crede că alegerea rațională rămâne cooperarea cu China, mai degrabă decât încercarea de a o exclude și de a reconstrui lanțurile de aprovizionare de la zero.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Când PSD începe să vorbească atât de înverșunat despre un plan de relansare a economiei, despre un program de solidaritate sau despre un plan de sprijin social este un semn că trebuie să fim cu ochii pe banii bugetului. Începem să înțelegem ce își dorește PSD să adauge la măsurile de reducere a cheltuielilor în administrația locală și centrală. Programul de relansare a economiei ar trebui să includă deduceri fiscale din impozitul pe profit pentru investiții greenfield mai mari de 20 milioane de euro, garanții de stat pentru IMM-uri și facilități pentru cheltuielile făcute de companii pentru cercetare-dezvoltare. Sunt câteva puncte slabe. În primul rând, deductibilitatea fiscală s-ar putea să nu folosească niciunui investitor, pentru că în primii doi ani este foarte puțin probabil ca o investiție mai mare de 20 milioane de euro să aibă profit. Deci, ar fi o scutire fiscală pentru o sumă, profit, care nu există. În al doilea rând, garanțiile de stat sunt incluse în deficitul bugetar, deci faptul că PSD vorbește despre un program de relansare care nu are niciun impact asupra bugetului de stat, este inexact. În al treilea rând, facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare sunt deja acordate în legislația românească, problema este că sunt greu sau imposibil de aplicat. Deci, lucrul pe care ar trebui să îl facă programul de relansare ar fi să îmbunătățească legislația astfel încât să o facă ușor de folosit. Inițial, PSD a condiționat votul pentru al treilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar de adăugarea unui plan de relansare economică. Acum, partidul condus de Sorin Grindeanu vine cu încă o pretenție și anume un așa-numit plan de solidaritate. Concret, ministrul energiei a explicat că în cadrul acestui plan se vor plăti 100 lei pe lună, în perioada de iarnă (șase luni), pentru consumatorii care au venituri mai mici de 2.500 de lei, ca ajutor pentru liberalizarea pieței gazelor naturale. De acest ajutor ar urma să beneficieze un milion de puncte de consum de gaze. De asemenea, ministrul energiei a precizat că trebuie să continue și schema de sprijin pentru consumatorii de energie electrică. În anumite condiții, respectiv, venituri de sub 2.500 de lei, caz în care statul va acorda un ajutor de 50 de lei pentru plata facturii. Sorin Grindeanu a adăugat că banii pentru aceste ajutoare trebuie să fie incluși în bugetul de stat, altfel PSD nu va accepta nici pachetul trei de reducere a cheltuielilor bugetare. Elanul PSD în materie de întărirea protecției sociale nu este surprinzător. Este, însă, greu de înțeles mecanismul. Pentru că schema de ajutor de stat pentru energie electrică există încă de anul trecut și probabil că nimeni nu și-ar fi propus să o stopeze până când prețul nu se va calma. La ajutorul pentru energie electrică, ministrul Bogdan Ivan vrea să mai adauge un ajutor pentru gaze naturale anticipând probabil o creștere a tarifului după liberalizare. În mod normal, statul ar trebui să facă ordine între atâtea ajutoare. Este nevoie de o lege simplă și clară care să se adreseze consumatorilor vulnerabili. De altfel, despre o legislație privind consumatorii vulnerabili se vorbește de ani de zile, statul a strâns chiar și fonduri la buget pentru a-i putea finanța pe beneficiarii legii. O legislație de acest tip ar trebui să existe dincolo de momentele de liberalizare ale piețelor de gaze sau energie electrică. Propunerile nu se opresc aici. Ele continuă cu ajutoare pentru pensionari, în funcție de venituri, pentru mame, pentru veterani sau persoane cu handicap. Impactul asupra bugetului de stat ar fi de aproximativ 3,4 miliarde de lei, dar nu este clar ce intră în această sumă. Am mai văzut astfel de momente în care PSD este gata să plătească din buget pentru solidaritate, protecție socială sau relansare economică. Dar, cineva ar trebui să le pună frână.  

Noua politică agricolă comună și noul buget post 2027 se conturează acum. O parte dintre ideile propuse de Comisia Europeană sunt primite cu reticență de către statele membre, printre care și România. Dezbaterile de azi vor contura arhitectura politicii agricole de mâine și modul de finanțare. Am discutat la Rural cu Emil Dumitru – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles. Deși agricultura a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 95%, fermierii se confruntă cu o decapitalizare severă. Emil Dumitru a subliniat că, deși există dorința de ecologizare, aceasta vine cu costuri economice majore pe care fermierii europeni le resimt acut în competiția cu produsele din afara UE. „Fermierilor europeni li s-a spus că trebuie să ecologizăm agricultura europeană, trebuie să fim prietenoși cu mediul (…) dar în egală măsură nu li s-a spus că toate aceste investiții pe care le-au făcut […] înseamnă și o pierdere de competitivitate, pentru că nu de puține ori produsele europene se întâlnesc la raft cu produsele provenite din țări terțe care nu au același regim de producție.” [03:21] Un alt subiect sensibil a fost birocrația excesivă impusă de regulile europene, oficialul român pledând pentru o simplificare reală a procedurilor și pentru crearea unui consiliu consultativ al fermierilor care să avizeze deciziile administrative.

Franța și alte opt state membre solicită Comisiei Europene extinderea etichetării originii produselor agricole și alimentare, pentru o corectă informare a consumatorilor și o mai bună valorificare a producției fermierilor europeni. Apelul a fost prezentat în Consiliul Agrifish din 26 ianuarie 2026. Legislația europeană include obligația de a indica pe etichetă originea anumitor produse alimentare, precum carnea, ouăle, fructele și legumele, mierea, uleiul de măsline sau produsele ecologice, însă regulile actuale sunt evaluate de statele semnatare ca fiind deficitare și neuniform aplicate, în special în cazul produselor procesate și al ingredientelor principale. De asemenea, mențiunile generale de tip „UE” sau „non-UE” sunt considerate insuficiente. Apelul celor nouă state membre, printre care se numără și România, se sprijină pe reformele promovate prin strategia „De la fermă la furculiță”, lansată în 2020, pe „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, comunicată de Comisie în februarie 2025, precum și pe recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special publicat în 2024, care semnalează lipsa accesului egal la informații pentru consumatorii din toate statele membre și propune remedierea acestei situații până în 2027. Solicitarea statelor membre vine în contextul în care numărul acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe crește, iar fermierii și autoritățile naționale vor să protejeze lanțurile de aprovizionare locale.   Dezbatere la Bruxelles privind taxarea carbonului Mai multe țări ale Uniunii Europene cer Comisiei suspendarea aplicării mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) pentru îngrășăminte, invocând presiunea economică asupra fermierilor, potrivit publicației Politico. Austria a solicitat o dezbatere pe această temă în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, așteptându-se la o creștere a prețurilor îngrășămintelor importate, ca urmare a aplicării taxei pe carbon de la 1 ianuarie. Mai înainte, un grup de nouă state membre - Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Portugalia și România - au trimis Comisiei o scrisoare cu o solicitare similară. În timpul discuțiilor din Consiliul miniștrilor agriculturii din 26 ianuarie, Estonia și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, Spania a fost ambivalentă, iar Italia, care a semnalat anterior susținerea pentru o suspendare, nu s-a declarat explicit în favoarea unei astfel de măsuri. În același timp, producătorii europeni de îngrășăminte, eurodeputați de mediu și mai multe guverne avertizează că o eventuală derogare ar submina eficiența schemei de tarifare a carbonului și ar dezavantaja industria internă, care plătește deja prețul carbonului și a investit în decarbonizare. În decembrie 2025, Comisia a propus modificări legislative care i-ar putea permite să adopte o astfel de măsură cu caracter temporar, în cazul unor „circumstanțe grave și neprevăzute”, dar procesul legislativ este încă în desfășurare, potrivit sursei citate. Dezbaterea rămâne deschisă, între protejarea fermierilor și menținerea coerenței politicii climatice europene.   Întinerirea agriculturii europene rămâne o provocare majoră Evaluarea realizată de rețeaua PAC pe baza strategiilor naționale de reînnoire a generațiilor în mediul agricol, a exemplelor din teren, interviurilor, sondajelor și analizelor confirmă atractivitatea scăzută a profesiei de agricultor printre tineri și problemele structurale ale economiilor rurale. Studiul constată că politica agricolă comună rămâne principala sursă de sprijin pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, majoritatea statelor membre bazându-se pe intervențiile PAC pentru a depăși barierele cheie, precum accesul dificil la teren și la finanțare, complexitatea reglementărilor, profitabilitatea scăzută în sector și calitatea redusă a vieții în mediul rural. Doar câteva state, respectiv Austria, Franța, Cehia, parțial Germania și Polonia, înregistrează progrese modeste în creșterea ponderii tinerilor fermieri. Mediul fiscal și de reglementare, inclusiv legile privind succesiunile și politicile de pensionare, variază mult de la o țară la alta, dar este mai problematic în Franța, Malta și România, unde regulile complexe și condițiile de pensionare inadecvate împiedică transferul intergenerațional. Studiul relevă că fragmentarea terenurilor este o problemă semnificativă în Bulgaria, Italia, Letonia, România și Finlanda, în timp ce în Malta și România practicile informale în ceea ce privește arenda descurajează investițiile și îngreunează accesul tinerilor la teren. Cu toate acestea, din studiu au reieșit mai multe practici promițătoare, printre care combinarea diferitelor tipuri de sprijin (naționale, regionale, europene) pentru a crea sisteme de ajutor mai flexibile, furnizarea de servicii de formare și consiliere specifice, facilitarea succesiunii non-familiale, stimulente pentru pensionarea anticipată și pentru transferurile parțiale.   UE întărește controalele la importurile alimentare Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui grup operativ care va lucra pentru a asigura o monitorizare mai atentă a importurilor de alimente care intră pe piața comună. Grupul se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și va urmări armonizarea controalelor la import în întreaga Uniune. Potrivit unui comunicat al Executivului european, inițiativa reunește experți ai statelor membre și ai Comisiei și va contribui la elaborarea unui pachet de recomandări pentru acțiuni comune și la identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare, pentru a se asigura că produsele importate din țări terțe respectă standardele de producție din UE.   Deșeuri agricole transformate în ingrediente sustenabile O societate belgiană de cercetare în sectorul bioeconomiei, Plinius Labs, transformă deșeurile agricole în ingrediente naturale pentru industria cosmetică și alimentară, cu ajutorul serviciului european de consiliere Green Assist. Compania a dezvoltat un proces inovator care permite extragerea compușilor biologici din deșeuri de in, un reziduu agricol frecvent nevalorificat, pregătind lansarea unui proiect pilot pentru alternative sustenabile la aditivii derivați din petrol, potrivit Agenției Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu. Plinius Labs urmărește să valorifice potențialul biomasei, pentru a ajuta industriile să-și reducă amprenta asupra mediului.