Advertise on podcast: Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar urma să fie schimbate la față. Un concurs internațional va fi organizat de Primăria Capitalei, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Președintele OAR, Ștefan Bâlici, la Planeta Verde: ”Bd. Magheru aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului. Să nu ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi”. Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar putea fi transformate radical. Cel puțin asta își propune municipalitatea, care va organiza un concurs internațional de soluții pentru perimetrul respectiv, plus zonele adiacente. Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici, spune la RFI că e de dorit ca zona respectivă să devină mai prietenoasă cu pietonii. Asta ar putea însemna teoretic inclusiv lărgirea trotuarelor și sporirea suprafeței de spațiu verde.     Ștefan Bâlici declară că bulevardul Magheru arată rău în prezent: ”O să aflăm și din chestionarul pe care l-am lansat cum e percepută calitatea acestui spațiu urban major al orașului (...). În momentul de față, bulevardul Magheru este un coridor de trafic, aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului, care permit existența locuitorilor, permit activitatea economică, permit interacțiune socială, permit pur și simplu bucuria de a interacționa într-un spațiu cu caracteristici arhitecturale excepționale și toate lucrurile astea trebuie recuperate”. Cum se va transforma bulevardul Magheru? Cum ar trebui să arate bulevardul Magheru? Președintele OAR: ”Va fi nevoie de o regândire a dispunerii acestor funcții, circulația carosabilă, circulația pietonală, care trebuie dezvoltată și trebuie să capete o cu totul altă pondere în spațiul general al bulevardului. Înseamnă reducerea benzilor de trafic carosabil, reconfigurarea lor, pentru a nu fi benzi de viteză, cum se întâmplă acum, se circulă cu viteză mare, din cauza asta e zgomot, e poluare și traversarea e o aventură. Or pur și simplu, prin forma pe care o au benzile de circulație, sunt diferite tehnici de calmare a traficului, ele pot fi aplicate și chiar dacă fluxurile rămân generoase, fluxurile carosabile, ele nu mai produc același impact devastator asupra spațiului urban respectiv”. Întrebat dacă ar trebui pusă și problema lărgirii trotuarelor, Ștefan Bâlici a răspuns: ”Da, cu siguranță, trebuie pusă și această problemă, pentru că trotuarele, dacă rămân simple spații de tranzit, cum sunt acum, pot funcționa așa cum sunt, doar cu suprafețele de călcare amenajate cum trebuie, dar nu asta e ideea. Ideea e ca trotuarul să poată să susțină și o extindere a activităților care se întâmplă în parterul clădirilor (...), adică și terase, nu doar terase, că nu trebuie să ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi, într-o formă extrem de agresivă și necontrolată”.

Jurnal de știri

O discuție cu domnul Emanuel Cernat, diplomat și expert în relații internaționale. Emanuel Cernat

Conectând artiștii și specialiștii în cercetarea științifică, monitorizarea poluării și politica de mediu, Otherwise Residency 2026 propune trei explorări sau reimaginări ale modurilor în care ne raportăm la alteritate și la non-uman. Discutăm astăzi la Art Cultura cu Sabina Suru, curator Otherwise Residecny 2026, Alexandra Costea, artist multimedia și Mihai Stoica, expert în politici de mediu.

Susținerea Ungariei pentru parcursul european al Republicii Moldova a fost unul dintre subiectele discutate de președinta Maia Sandu la Budapesta cu omologul său ungar, András Baka, dar și cu premierul Péter Magyar. Maia Sandu a mers la Budapesta pentru a participa și la evenimentele dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția anticomunistă din Ungaria, eveniment la care nu a mers niciun oficial român. Iar premierul moldovean Vasile Tofan este luni în vizită de lucru la Kiev, unde discută despre securitate, energie și integrare europeană. Marți la Chișinău este așteptat noul premier al României, Luca Niculescu, în prima sa vizită externă. Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova. Temele ediției: Parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea economică, energetică și securitatea regională au fost discutate de președinta Maia Sandu, cu omologul său ungar, András Baka, dar și premierul Péter Magyar. Oficialii au salutat deschiderea celor patru clustere din negocierile de aderare a RM la UE și au discutat și despre cele două care urmează să intre în discuție până la sfârșitul anului. Valeria Vițu revine la microfon. Un protest a fost organizat vineri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, împotriva politicilor fiscale ale autorităților centrale de la Chișinău. Imaginile de la posturile locale de televiziune au arătat imagini cu mii de oameni care mergeau plictisiți și fără niciun entuziasm în coloană. Presa a scris că aceștia au fost aduși organizat, sub amenințarea concedierii sau exmatriculării. Regimul separatist pretinde că autoritățile pro-europene de la Chișinău sufocă economic Transnistria. În realitate, companiile din regiunea separatistă au început din luna septembrie să plătească taxele de care fuseseră scutite mai bine de trei decenii. Relatează Ecaterina Tanasiiciuc. La Londra, o conferință organizată de Chatham House a pus în discuție experiențele și parcursul Republicii Moldova, Armeniei și Georgiei. Cum își apără o țară libertatea de a decide atunci când presiunile ajung în facturile oamenilor, în campaniile electorale și în informațiile pe care le consumă? Autorul rubricii Moldova în Europa, Daniel Vodă, expert în politică externă și comunicare strategică, a participat la dezbatere. Kremlinul afirmă că Republica Moldova ar practica ceea ce Moscova numește „rusofobia”. Ce ascunde, de fapt, mesajul lui Peskov? Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează subiectul în rubrica Zoom pe Fake. Europa este în alertă după protestele violente din Franța și Italia. Acestea ar fi început ca niște manifestații legitime, dar apoi au fost deturnate de persoane violente. Autoritățile au acum bănuiala că aceste persoane au fost incitate de ruși cu ajutorul rețelelor sociale. Între timp, în Republica Moldova, poliția anunță că se pregăteau incidente similare, dar au reușit să le oprească. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. De pe malul Nistrului la Amsterdam și de acolo în România. Iată, pe scurt, un traseu de viață și o mulțime de experiențe culturale strânse într-un deceniu și jumătate. Este povestea Oxanei Greadcenco, jurnalistă, scriitoare și creatoare de conținut, coordonatoare a publicației online Moldova.org. Colegul nostru Ovidiu Nahoi a întâlnit-o pe Oxana Greadcenco la Iași, cu ocazia Festivalului de Literatură și Traduceri FILIT. A rezultat o discuție despre diversitatea Europei și despre ceea ce ne unește, dar și despre problemele complicate ale românilor din diaspora, indiferent de partea Prutului în care își au originile. Un diplomat rus va fi expulzat din Republica Moldova, după ce încă o dronă a căzut la sfârșitul săptămânii trecute în centrul țării. Instituțiile publice din Republica Moldova sunt ținta unui masiv atac cibernetic. Știrile zilei: Premierul Vasile Tofan este luni la Kiev într-o vizită de lucru. Are programate întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu omologul său ucrainean, Serghei Korețki, dar și cu președintele Radei Supreme. Premierul este însoțit de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Printre subiecte – cooperarea economică, securitatea, energia și parcursul european al celor două state. Anterior, șeful Guvernului de la Chișinău a declarat că ar putea discuta și posibilitatea importului de gaze din Ucraina. Vasile Tofan va participa și la Forumul Economic Internațional de la Kiev, dedicat oportunităților de investiții, dezvoltării cooperării economice și viitoarei reconstrucții a Ucrainei. Mâine, 27 octombrie, Vasile Tofan îl va găzdui la Chișinău pe noul premier român, Luca Niculescu, care face prima sa vizită externă după învestire în Republica Moldova. *** Autoritățile moldovene au blocat în weekend mai multe atacuri cibernetice masive asupra mai multor servicii publice digitale ale statului. Doar într-un singur episod, sâmbătă, au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare, cu scopul de a obține, neautorizat, date cu caracter personal. Un comunicat al Agenției de Guvernare Electronică informează că o serie de servicii publice digitale pentru cetățeni și antreprenori rămân temporar deconectate și luni, ca măsură de securitate necesară pentru investigarea incidentelor și restabilirea treptată a serviciilor. *** Un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata, în urma incidentului cu drona încărcată cu explozibil, căzută în zona de centru a Republicii Moldova, în satul Chiștelnița, raionul Telenești. Ministerul de Externe de la Chișinău condamnă ferm incidentul generat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare gravă a suveranității și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. Moldova 1 notează că, potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, de la începutul războiului 102 drone și rachete au survolat teritoriul Republicii Moldova. Unele au căzut și au explodat pe teritoriul țării. ***           Ofițerii și procurorii moldoveni documentează activitatea unui grup infracțional suspectat de pregătirea unor proteste violente. Grupul ar fi utilizat profiluri false pe rețelele sociale și canale Telegram, pentru a mobiliza tineri și a-i implica în acțiunile violente. Percheziții în acest dosar au fost organizate în capitală, dar și în nordul țării.

Toamna, ciorile se văd mai bine, pentru că se adună în dormitoare comune. Cele de semănătură formează colonii mari și se strâng seara pe vârfurile copacilor din orașe.  Probabil le cataloghezi drept gălăgioase și intimidante, dar asta e pentru că orașul le oferă hrană și puțini prădători, iar strigătele servesc coordonării grupului. Chiar dacă unele primării le văd ca pe o problemă, pentru că murdăresc trotuare, bănci, mașini și locuri de joacă, Societatea Ornitologică Română le numără printre cele mai inteligente păsări din lume. Iar prin consumarea resturilor de mâncare de pe rampele de gunoi, ciorile contribuie indirect la reducerea populațiilor de rozătoare. Ca un sfat prietenos – nu le hrăni cu resturi, nu lăsa gunoi descoperit și parchează departe de copacii lor-dormitor.

Marie Maertens este istoric de arta, critic de arta si curatoare franceza, o figura activa a scenei contemporane. Publica in ArtPress si Connaissances des Arts si are deja experienta in peisajul artistic romanesc, prin proiectele realizate in colaborare cu Galeria Anca Poterasu. Am intalnit-o la Romanian artWeek.

Sezonul Expozițional de Vară 2026 al MNAC se apropie de sfarsit. Despre ce expozitii mai puteti vedea am vorbit cu Calin Dan, directorul muzeului. Iar artista franceza Cléo T. se afla intr-un mic turneu in Romania cu renumitul său proiect POETRIA, un ciclu de performance-uri colective, unice în peisajul cultural european, care va fi prezentat publicului în perioada 21-24 octombrie 2026.

Jurnal de știri

USR acuză PSD că vrea să se cupleze la banul public. Vicepreședintele Uniunii Salvați România Radu Mihaiu declară într-un interviu la RFI că partidul său va face opoziție ”pe tot terenul”. Radu Mihaiu, despre PSD: ”Eu mă aștept ca PSD să folosească în continuare retorica țapului ispășitor, să spună că nu se poate cât au promis și uite ce situație rea au găsit, deși ministrul de Finanțe este același din vara anului 2025”. Vicepreședintele USR critică PSD: ”Noi știm ce poate face PSD, știm ce-și dorește PSD, PSD își dorește o Românie în care oamenii lor să fie conectați la banul public. Noi vom face opoziție acestui tip de a face administrație, cu toată puterea”. Despre raportarea USR față de Guvernul Luca Niculescu: ”Am văzut că există la unii o perioadă în care nu se atacă și așa mai departe. USR a votat împotriva acestui Cabinet PSD și va face opoziție pe tot terenul, pentru că unul din cele mai mari rele pentru România este o guvernare PSD”.

După ani de sacrificii, titluri naționale și curse duse până la capăt, dinamovistul Bogdan Duca a decis să spună stop ciclismului de performanță. Omul din spatele Turului Colinelor lasă în urmă competițiile, dar nu și sportul care i-a definit viața. Există curse pe care un sportiv le câștigă și curse pe care le poartă cu el pentru totdeauna. Pentru Bogdan Duca, una dintre cele mai importante povești ale carierei s-a încheiat acasă, în județul Bacău, la Turul Colinelor, competiția la care a contribuit să o dezvolte de la o ediție la alta și căreia i-a dedicat o parte importantă din energia sa. Nu a fost doar un alt concurs din calendar, ci locul simbolic al despărțirii de ciclismul de performanță. Dinamovist, de două ori campion național la mountain bike și ocupant al locului 30 la Campionatul Mondial din 2020, desfășurat în Turcia, Duca a ales să tragă linie după ani în care și-a împins corpul la limite. Decizia nu a venit din lipsa rezultatelor și nici din dispariția pasiunii. A venit dintr-o realitate mult mai pragmatică: ciclismul de performanță presupune sacrificii enorme, iar pasiunea nu poate ține locul unui venit stabil la nesfârșit. Campionul care a continuat din pasiune La o săptămână după ce a cucerit titlul național la cross-country marathon, la BikeXpert Alpine Challenge, desfășurat la Pucioasa în august 2025, Bogdan Duca a primit vestea că nu va mai avea salariu de la Dinamo. A fost o lovitură greu de ignorat pentru un sportiv care investește zilnic timp, bani și energie în pregătire. BikeXpert a continuat să-l susțină, însă posibilitățile financiare ale echipei private erau mai limitate. A urmat încă un an de competiții, în care principala motivație a fost dorința de a purta în continuare tricoul de campion național. Decizia de a se retrage fusese deja luată, însă anunțul a venit după Campionatul Național de maraton din 2026. Ultima cursă importantă s-a încheiat la doar 40 de secunde de primul loc. Un final care spune multe despre sportivul Bogdan Duca: chiar și în pragul retragerii, a rămas aproape de victorie. „Diesel, un motor pe două roți” La ultima cursă din carieră, Bogdan Duca a avut parte de un moment special: un film dedicat retragerii sale. Regizat de Silviu Naicu, documentarul se numește „Diesel, un motor pe două roți” și conturează portretul fostului ciclist, un om care a învățat să nu se oprească niciodată, dar care a ales acum momentul în care să spună stop. Povestea lui Bogdan Duca nu se încheie însă la ultima linie de sosire. Din 2018, el este și antrenor la CSM Moinești, contribuind la formarea altor sportivi. Retragerea din competițiile de performanță îi poate oferi mai mult timp pentru această activitate și pentru dezvoltarea proiectelor dedicate ciclismului. Bogdan are așteptări mari de la generațiile viitoare și își dorește să le ofere tinerilor cicliști șansa de a evolua și de a-și atinge potențialul. De pe bicicletă, în spatele competiției Dacă pentru mulți cicliști retragerea înseamnă îndepărtarea de lumea curselor, pentru Bogdan Duca există un motiv în plus să rămână aproape de pluton: Turul Colinelor. Competiția din județul Bacău a devenit proiectul său de suflet, iar dezvoltarea ei reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale sale la ciclismul românesc. Turul Colinelor a evoluat de la o competiție națională la un eveniment care a găzduit inclusiv Campionatele Balcanice, atrăgând în județ sportivi, echipe și reprezentanți ai lumii ciclismului. Edițiile recente au demonstrat că Bacăul poate deveni un punct de referință pe harta ciclismului românesc. Pentru organizator, miza nu este doar să ofere trasee competitive, ci și să creeze condiții care să-i determine pe sportivi să revină. Duca susține că premiile și sprijinul financiar sunt esențiale pentru viitorul disciplinei. Este o perspectivă bazată pe experiența directă a unui om care a cunoscut atât satisfacția podiumului, cât și nesiguranța financiară din spatele performanței. O retragere, nu un adio La Turul Colinelor, omul care a muncit pentru ca alții să aibă unde concura a închis un capitol important al propriei cariere. Pentru Bogdan Duca, trecerea liniei de sosire nu înseamnă abandonarea bicicletei, ci schimbarea locului din care privește cursa. A coborât din șa în calitate de sportiv de performanță, dar rămâne în lumea ciclismului ca antrenor și organizator. Iar dacă tricoul de campion va rămâne o amintire a victoriilor sale, Turul Colinelor este proiectul prin care speră să lase ceva durabil în urmă: o competiție care să continue să crească și generații de cicliști care să aibă șansa de a ajunge mai departe decât a reușit el.

Întâlnire cu Bogdan Cuc, psihanalist, președinte al Societății Române de Psihanaliză și conferențiar la Facultatea de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu” din București.

Ultima sesiune de săptămâna trecută a Parlamentului European a prilejuit două momente cu importante semnificații politice: un premiu pentru jurnalism acordat unei investigații legate de migrație și un al doilea premiu, pentru libertate de conștiință, unei instituții care îi urmărește pe criminalii de război. Mai întâi, Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism – o distincție în amintirea ziaristei malteze asasinată în 2017. Premiul din acest an a fost acordat unei investigații despre acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania. Jurnaliștii Giacomo Zandonini și Maite Vermeulen au petrecut 18 luni investigând acordul pentru platforma De Correspondent. Potrivit materialului, scopul acordului era interceptarea migranților care se îndreptau spre Italia și transferarea lor în Albania pentru prelucrarea cererilor de azil. Odată cererile respinse, migranții erau apoi deportați în țările de origine. Multe țări ale Uniunii l-au considerat un „model inovator” pentru viitorul politicii europene privind migrația. Dar jurnaliștii au arătat și cealaltă față a monedei. Ei au urmărit mai multe piste financiare și au chestionat respectarea drepturilor omului și a normelor statului de drept în decursul operațiunilor. Autorii investigației s-au lovit de obstacole semnificative pe tot parcursul muncii de documentare. În special, nu le-a fost permis accesul la centrele din Albania administrate de Italia, iar unele informații de bază (inclusiv numărul persoanelor reținute) au rămas secrete. Potrivit investigației, cheltuielile aferente centrelor s-au făcut prin proceduri de urgență, evitându-se procedurile uzuale de achiziții publice, iar personalul a fost obligat să semneze acorduri de confidențialitate. Investigația a scos în evidență preocupările legate de drepturile omului pe care le generează acest acord și implicațiile sale pentru principiile fundamentale ale statului de drept european. În aceeași sesiune, Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire Curții Penale Internaționale (CPI) și funcționarilor săi. Numit după fizicianul și disidentul sovietic Andrei Saharov, premiul este acordat unor persoane sau organizații care s-au distins în apărarea drepturilor omului, a libertății de exprimare, drepturilor minorităților, dreptului internațional, democrației și statului de drept. Citeste siJudecătorii Curții Internaționale de la Haga amenințați de administrația Trump CPI joacă un rol fundamental în a elimina impunitatea de care cred că pot beneficia criminalii de război și autorii infracțiunilor contra umanității. În 2023, CPI a emis  un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Gestul Parlamentului European vine în contextul amenințărilor tot mai mari și al sancțiunilor impuse Curții și personalului ei începând din 2025, în special din partea SUA. Curtea a fost supusă sancțiunilor administrației Trump în contextul investigațiilor acesteia vizând aliați ai Washingtonului, îndeosebi israelieni. Cele două gesturi, premierea unei investigații legate de migrație și a CPI marchează puternicul angajament al marii majorități a membrilor Parlamentului European în direcția apărării drepturilor omului, a statului de drept și a dreptului internațional. Și aceasta, într-o perioadă în care aceste valori sunt tot mai amenințate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Protestele continuă în Europa și în întreaga lume. Și chiar dacă motivele specifice pot fi diferite, există un element comun: prezența masivă a tinerilor. Așadar, de ce a ieșit în stradă Generația Z? Presa internațională analizează situația. CNN caută să explice de ce Generația Z se află în fruntea protestelor europene:    ”Este o izbucnire generală de frustrare pentru o generație de tineri care se tem că nu vor avea aceleași oportunități ca părinții lor. Pe lângă educație și locuințe, protestele indică o piață a muncii din ce în ce mai incertă, unde inteligența artificială afectează în mod disproporționat locurile de muncă de nivel de bază precum și criza climatică - iată terenul pentru această explozie de furie a Generației Z”.   ”Tinerii din ziua de azi cresc sub o presiune intensă și adesea suprapusă, într-o măsură mai mare decât în ​​generațiile anterioare”, notează și The Conversation. ”Succesul este din ce în ce mai mult încadrat ca o responsabilitate individuală, în timp ce traseele educaționale au devenit mai competitive. În același timp, rețelele de socializare pot amplifica procesele de comparare socială, punând realizările, aspectul și stilul de viață al tinerilor sub un control public constant. Preocupările economice adaugă un alt nivel de presiune. Creșterea costurilor vieții, studiile universitare de nivel terțiar și incertitudinea cu privire la viitoarea ocupare a forței de muncă se numără printre cele mai mari preocupări ale tinerilor”. Fără o ideologie comună Corriere della Sera observă că ”într-o lume atât de fragmentată, haotică și măcinată de conflicte, asaltată de forțe opuse, tinerii, de la toate latitudinile, par să aibă ceva în comun. Nu este o ideologie comună, ci mai degrabă protestele dezvăluie contradicțiile inerente ale unor modele politice și economice extrem de diferite. În Statele Unite, generația din Gaza a devenit generația Mamdani, numită după primarul socialist al orașului New York. Citeste siFranţa: Zi de manifestaţii uriaşe, fără incidente majore (Reportaj FOTO & AUDIO) În Franța, tinerii se ciocnesc cu forțele de ordine pentru a protesta împotriva declinului învățământului public. Tinerii spanioli luptă pentru dreptul la locuință. În India, și-au dat un nume provocator: „gândacii de bucătărie”. În China, în cele din urmă, revolta tinerilor este tăcută, exprimată prin refuzul de a munci sau prin respingerea căsătoriei. Acesta este spiritul tinereții. Un nou val de proteste generaționale cuprinde lumea. Nu este primul și cu siguranță nu este ultimul. De ce se revoltă Generația Z? – subiectul preocupă și rețeaua tv Al-Jazeera. ”Din Franța până în India, tinerii ies în stradă din cauza inegalității tot mai mari, a serviciilor publice deficitare și a perspectivelor sumbre de viitor. Deși contextul diferă de la o țară la alta, nemulțumirile legate de inegalitate se află în centrul actualului val de proteste. Această inegalitate are două dimensiuni: una ține de clasă, iar cealaltă de generație”.