Advertise on podcast: Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe

La cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică poezia e la Bistrița, stau de vorbă cu Filip Florian, unul dintre cei mai traduși și cei mai iubiți scriitori români. Romanul Media aritmetică (Polirom, 2026) este una dintre cele mai așteptate reveniri în proză din ultimii ani.  E sfârșitul anilor ’40. Un fost sublocotenent de artilerie trăiește ascuns într-un pod, complet izolat, fiind căutat și de trupele ruse aflate în București, și de noua poliție politică. Dacă ar ieși de acolo un singur minut, și-ar pune viața în pericol și, foarte probabil, le-ar provoca destul de mult rău și tuturor celor pe care îi iubește. Privește lumea de afară fie printr-o deschizătură îngustă din chepengul cel mare al podului, fie prin chepengul cel mic din acoperiș. În această temniță în care domnesc doar frigul, praful și încremenirea, singurul lucru pe care poate să-l facă este să scrie. E leacul lui. E un antidot împotriva disperării și a nebuniei. Pune pe hârtie trăiri mai vechi și mai noi, asistă la un prezent mutilant, descrie întâmplări de pe frontul din vest și de pe frontul din est, își amintește fel și fel de povești din interbelicul bucureștean și din trecutul familiei, totul țesut pe urzeala unor cifre și numere care dau iluzia că absurdul lumii are un sens. (Editura Polirom). Am discutat cu Filip despre literatura est/ central-europeană și despre cum văd lumea diferit scriitorii din această parte a lumii, despre ce înseamnă captivitatea istoriei și curajul de a nu te înregimenta de partea puterii politice indiferent de culoarea sa ideologică, dar și despre ce înseamnă să trăiești și să vezi realitatea cu ochii și mintea unui personaj, cu alte cuvinte, să faci pactul ficțional în cel mai serios mod cu putință.

At this year's edition of the Transilvania International Film Festival, I am talking to Muriel  D'Ansembourg, the director of Truly naked, her first feature film. In Truly naked, Alec, an introverted teenager, has always viewed life through the lens of his father’s pornography business. When they relocate from London to a sleepy seaside town, Alec hopes for a fresh start, trying to make friends without revealing his unconventional life. Everything shifts when he meets the fiercely independent Nina, whose convictions redefine the world he has grown up in, changing his understanding of sexuality and desire.

Malul Vânăt / A River’s Gaze, primul film din trilogia despre iubire în mediul rural, semnat de regizoarea Andreea Cristina Borțun și primul proiect românesc susținut de actorul american de origine română Sebastian Stan se lansează în premieră națională la TIFF 2026 în cadrul Zilelor Filmului Românesc. Filmul este o dramă antropologică ce adoptă o abordare aproape unică în cinemaul românesc: distribuția este formată în proporție de peste 60% din actori neprofesioniști din satele unde Andreea Cristina Borțun a realizat documentarea pe teren timp de șase ani (2017–2022), iar filmările s-au desfășurat pe durata a patru anotimpuri, pentru a surprinde ciclul naturii și al vieții rurale. Am discutat cu Andreea Borțun despre dramaturgia elastică care a stat la baza construcției filmului Malul vânăt și a protagonistei sale, Lavinia, o mamă singură care se luptă pentru a oferi o viață mai bună fiului ei de 14 ani, Dani, într-un sat din sudul României. Pe fondul migrației spre Vest și al transformărilor sociale, visul Laviniei de a renova casa lor și de a trăi o viață liberă de constrângerile pe care comunitatea sa i le impune.

Poet, prozator, traducător, profesor al Facultății de Litere a Universității Lucian Blaga din Sibiu, activist și intelectual public, Radu Vancu este una dintre cele mai importante voci ale literaturii române actuale. Am stat de vorbă cu prilejul apariției anul trecut a romanului Paradis și a reeditării romanului Transparența, ambele la editura Polirom. Deși este un roman distopic, în lumina conflictelor militare nenumărate de astăzi, criza morală descrisă în Paradis devine din ce în ce mai probabilă, în timp ce spectrul unui regim totalitar dedicat ștergerii umanului în numele unui Bine abstract devine o posibilitate din ce în ce mai realistă. În lumina acestei noi configurații politice, la cel de-al 48-lea episod al Podcastului Narativ, am discutat cu Radu Vancu despre posibilitățile literaturii și ale conștiinței scriitorilor de a se opune instaurării barbariei și de a apăra demnitatea umană (Cezar Gheorghe).

In the 47th episode of Podcastul Narativ, I am speaking with Will Evans, the founder and CEO of Deep Vellum Publishing, which has published Romanian writers like Mircea Cărtărescu (Solenoid and Theodoros, Translated by Sean Cotter) and Magda Cârneci and Will publish Tatiana Țîbuleac, The Summer My Mother Had Green Eyes (translated by Monica Cure).

În timpul Salonului Internațional de carte Bookfest 2025 (28 Mai -1 Iunie), scriitorul portughez José Luís Peixoto a venit la București pentru a vorbi despre romanul Câinii din Galveias, cea mai recentă carte apărută în limba română în colecția ANANSi a editurii Trei, în traducerea Siminei Popa. Pentru toți copiii care și-au lăsat copilăria pe acele străzi, pentru toate iubirile care s-au înfiripat la petrecerile din salonul societății filarmonice, pentru toate promisiunile făcute bătrânilor care se așezau la ușă în serile de august, pentru toate mamele care și-au crescut copiii pe băncile de piatră, pentru toate poveștile comentate în piața mare, pentru toți anii de muncă și de praf din acel sat, pentru toate fotografiile smălțuite de pe mormintele din cimitir, pentru toate orele anunțate de clopotul bisericii, împotriva morții, împotriva morții, împotriva morții, oamenii mergeau pe acel drum., scrie Peixoto în Câinii din Galveias. Am vorbit cu scriitorul portughez despre cum arată satul său natal în literatura sa și despre sensul pe care filiația o joacă în scrisul său.   Credit foto: Ciprian Măceșaru

Vorbesc cu Andrei Gorzo despre cartea Ce am învățat de la Graham Greene: O istorie de familie, publicată pe final de 2024 la Editura Polirom. În cadrul podcastului, Andrei vorbește despre ce a însemnat să scrie o biografie dedicată vieții tatălui său, despre cum și-a trăit doliul în urma morții acestuia în 2019.

Linia Kármán este granița imaginară care separă Pămîntul de spațiul cosmic și dă titlul celui mai recent roman din trilogia satului C. (începută prin romanele O formă de viață necunoscută și Vîntul, duhul, suflarea), publicată în ultimii ani de Andreea Răsuceanu. Cea de-a treia carte a seriei revizitează o parte dintre personajele din primele două romane, cu prilejul drumului pe care protagonista și naratoarea din primul roman îl fac pentru a revizita C.-ul, satul mitic în care familia sa s-a format și pe care l-a părăsit pentru alte zone ale țării sau pentru alte țări europene. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre rolul pe care romanul Linia Kármán îl joacă în contextul întregii trilogii, despre construcția vocilor narative și a tehnicilor stilistice menite să le susțină. Conversația abordează și perspectiva pe care cartea o oferă asupra experienței diasporice și a modului în care se poate scrie despre recuperarea unei identități fracturate, de tipul celei întrerupte în urma traumei sau a înstrăinării exilice (C.Gh.).

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Cel de-al treilea podcast din seria „Timișoara – spațiu multicultural“ îl are ca invitat pe scriitorul Ernest Wichner și evocă rolul mișcării Aktionsgruppe Banat în mișcarea de rezistență politică din Timișoara anilor ’70. Între 1972 şi 1975, anii de existenţă oficială a grupului, Aktionsgruppe Banat avea să-şi îndrepte iniţiativele împotriva culturii barbare a comunismului naţional şi împotriva societăţii conformiste, patriarhale din care proveneau. Încheierea prematură a activităţii grupului s-a produs în urma multor anchete şi presiuni făcute de Securitate, soldate cu interogarea membrilor grupului. Podcastul va avea ca temă centrală relația literaturii cu puterea în contextul revirimentului regimurilor autoritare și/sau iliberale din Europa Centrală și de Est. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Al doilea podcast, înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 14 noiembrie de la ora 12.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), o va avea ca invitată pe scriitoarea și eseista Adriana Babeți, personalitate culturală marcantă a spațiului cultural timișorean și național, specialistă în studiul literaturilor Europei Centrale. În ce măsură premisele teoretice ale multiculturalismului mai sunt actuale astăzi? Care sunt ideile centrale ale narațiunii experienței central-europene? Există un specific tematic, stilistic și formal al literaturii central-europene? În ce măsură conceptul de World Literature poate îngloba literatura țărilor din Estul Europei și literatura Central-Europeană? Acestea sunt întrebările la care va răspunde Adriana Babeți în cadrul dialogului cu Cezar Gheorghe, gazdă a Podcastului Narativ. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Primul podcast al seriei a fost înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 13 noiembrie de la ora 14.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin) și l-a avut ca invitat pe scriitorul Radu Pavel Gheo, autor al romanului Disco Titanic, care are ca temă influența pe care cultura fostei Iugoslavii a exercitat-o asupra spațiului bănățean. Conversația s-a concentrat asupra relației dintre spațiul cultural timișorean și spațiul fostei Iugoslavii. Cum sunt reprezentate granițele în literatură? Cum se poate gândi diferența într-un context multicultural? Care este legătura dintre literatura de limbă română și literatura din țările fostei Iugoslavii? Acestea sunt întrebările la care a răspuns autorul romanului Disco Titanic. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, Cezar Gheorghe vorbește cu Elena Borrás García și Manuela Klenke despre viața unei cărți din literatura română după ce aceasta a fost tradusă într-o limbă străină. Elena Borrás García este traducătoare de literatură română în limba spaniolă. Cea mai recentă carte tradusă este Elegii pentru o bucată de iaht (Elegias por un pedazo de yate) de Traian T. Coșovei, apărută în 2022 la Editura Greylock (Spania). Elena a mai tradus în limba spaniolă Insectarul Coman de Dan Coman, Apropierea Marin Mălaicu-Hondrari, precum și scenariul filmului Parking, adaptarea pentru cinema a romanului, film regizat de Tudor Giurgiu. Elena a mai tradus piesa Insula de Gellu Naum și un volum de schițe de I. L. Caragiale. Manuela Klenke este traducătoare de literatură română în limba germană. Lucrează ca traducătoare în și din limba germană, a colaborat cu Institutul Goethe din București, cu Casa de Editură Max Blecher (Salutare, barbarilor! Antologie de poezie germană de la Elke Era la Yevgeniy Breyger, 2022), cu Editura mikrotext, care a publicat două romane ale Laviniei Braniște în limba germană, Interior zero și Sonia ridică mâna, cu editura Danube books, care a publicat un volum de proză scurtă de Florin Iaru în limba germană.

A conversation with Burhan Sönmez, the author of the novel Stone and Shadow at FILIT 2023 International Festival of Literature and Translation Iași, Romania. Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași l-a avut ca invitat special pe scriitorul Burhan Sönmez. Născut în 1965, acesta a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat pentru drepturile omului. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015 (traducere la Editura Polirom, 2016), i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018 (traducere în limba română în colecția „Anansi. World Fiction“ a Editurii Pandora M). Cărțile lui au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International. La FILIT, am discutat cu Burhan Sönmez despre romanul Piatră și umbră (2023, traducere de Veronica D. Niculescu în colecția "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M) și despre condiția actuală a scriitorului expus conflictelor și opresiunii de pretutindeni. (Cezar Gheorghe)   Foto de © Silviu Gheție

Cineastul portughez Pedro Costa, unul dintre cei mai influenți autori contemporani, a fost  București la cea de-a 13-a ediție BIEFF (Bucharest Internațional Experimental Film Festival).  Am vorbit cu Pedro Costa despre filmele sale dedicate locuitorilor din cartierul Fontainhas și despre deciziile care l-au dus la estetica slow cinema din filmele sale.

După ce filmul Libertate a fost proiectat în țară într-o avanpremieră extinsă, începînd cu data de 4 octombrie acesta intră în cinematografele din România. Inspirat din fapte reale, Libertate spune o poveste mai puțin cunoscută, petrecută la Sibiu în decembrie 1989. În haosul Revoluției, peste 500 de milițieni, securiști și civili au fost ținuți captivi într-o piscină dezafectată și acuzați că sînt teroriști. Am vorbit cu regizorul Tudor Giurgiu despre dificultatea de a realiza un film despre un subiect atît de polarizant precum Revoluția Română și despre modul în care societatea românească se confruntă cu întrebările rămase fără răspuns în urma unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă.