Advertise on podcast: Bilet în Parlament (Podcast AGORA)

Neafiliera politică, cartea deseori jucată de cei care au acces la microfon, dar care aleg să tacă în acel microfon, este o iluzie. Orice ne-luare de poziție este politică și impactul ei este tot atât de mare, dacă nu chiar mai mare, decât cel al luării de poziție. Să taci, când lumea clocotește, când oamenii mor, când se comit nedreptăți și se schimbă cursul istoriei, este să susții ceea ce se întâmplă. Să taci înseamnă să-i trădezi pe cei care sunt fără voce și care ani la rând ți-au asigurat accesul la microfon. Popularitatea întotdeauna vine la pachet cu o serie de responsabilități.  Cu cât e mai mare popularitatea și mai înalt statutul unui artist, cu atât responsabilitatea lui față de public este mai mare. Nerespectarea acestei legi duce la sancțiuni. Or, timpurile în care misiunea unui artist era doar să distreze gloata demult au apus. Mai mult,  să ceri de la artist doar distracție înseamnă să nu respecți omul din el. Să-l tratezi ca pe o paiață - fără drept la opinie și revoltă. Citește editorialul deplin al editorialistei noastre Dianei Guja "Să taci înseamnă să susții. Când tăcerea artiștilor e criminală" aici: https://bit.ly/3Nu8lsW Versiunea video: https://youtu.be/r5H3baO3crw Așteptăm cu drag comentariile și gândurile tale la acest subiect, iar dacă vrei să ne susții o poți face chiar azi alegând un abonament de membru: https://agora.md/abonamente

Marina Ovseannikova, redactoră în departamentul Știri de la Pervîi canal, canalul public de televiziune din Rusia, supus Kremlinului, a încercat să-și facă o bucățică de loc în istorie. Ovseannikova, în timpul buletinului de știri de seară, prezentat de eterna Ekaterina Andreeva, a țușnit în platou, ținând în mâini un poster cu un mesaj anti-război și anti-propagandă.   Această ieșire, în plină perioadă de înăsprire a pedepselor pentru orice exprimare neprietenoasă actualei guvernări și armatei ruse și încă pe canalul-far al propagandei putiniste, a produs un adevărat șoc. Marina Ovseannikova a fost numită eroină și revoluționară, acea rază de lumină de la capătul tunelului propagandistic de stat din Rusia.   Editorialul deplin aici: https://agora.md/stiri/99905/editorial-cum-marina-ovseannikova-era-cat-pe-ce-sa-ajunga-mascota-miscarii-de-eliberare-dar-nu-i-am-dat-voie  🔥 Dacă apreciezi ceea ce facem, recomandăm călduros: susține redacția AGORA - https://agora.md/abonamente

Într-un joc de cărți tare îndrăgit de moldoveni - Belot - există așa o combinație de cărți numită „tărț”, adică trei cărți de aceeași culoare, la rând. După alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, PAS are toate șansele să joace „țărț”, având președinte, o majoritate parlamentară de 63 de mandate (un vis vechi al dreptei) și un viitor Guvern. Performanța istorică pune partidul sub lupa critică a publicului și acum va fi greu de pronunțat vorba clasicului: „Asta nu s-a hotărât, fiindcă nu avem încă, ştiţi, nu ştiu ce nu avem, dar era bine să fie, vă spun sincer”. Cu ocazia aceasta, Ștefan Grigorița de la Moldova.org și Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA analizează o serie de promisiuni ale PAS-ului, făcute publice în campanie, și discută dacă acestea vor întâmpina sau nu rezistență.

Înainte de alegerile anticipate parlamentare din această duminică s-a discutat mult despre numărul de partide înregistrate și promisiunile lor. Puțini însă știu că cei 23 de concurenți înseamnă 1.791 de persoane care vor să fie deputați. Aproape 18 persoane pe un loc, ca în vremurile cele bune la Drept, la USM. E posibil ca acești doritori să nu știe că meseria de deputat nu este chiar atât de „gramurnaia” (n.r. - glamuroasă) pe cât cred ei.  În această ediție de podcast, jurnaliștii Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA „de-glamurizează” această profesie, alături de fostul deputat din partea PLDM, Vadim Pistrinciuc, în prezent director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) și doctor în sociologie. Cu el vorbim despre lobby, despre influențele făcute asupra deputatului, despre programul care uneori te face să nu ai weekend și, desigur, ce metode are un deputat de opoziție să oprească puterea, în afară de a rupe microfoanele de la tribuna centrală.

A rămas mai puțin de o lună până la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. 23 de concurenți se bagă în cursă, iar majoritatea au și un așa-zis strigăt de luptă, sau ... mantră, maximă înălțătoare ... ori, mai simplu spus, slogan electoral. Istoria sloganurilor electorale moldovenești este bogată și folclorică, cum arată o ediție precedentă a podcastului nostru. Jurnaliștii Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA „trolesc” sloganurile acestei campanii, dar nu singuri. În această misiune specială îi ajută fondatorul Parsec și specialistul în relații publice Cristian Saulea. Cristian a muncit în domeniu timp de mai bine de zece ani, cu patru partide politice, politicieni și instituții de stat, dar și cu organizații internaționale pentru care a făcut consultanță.

Matematica în Parlament există și ea nu ți-i „trali-vali”. Trebuie moțiune simplă sau de cenzură? Adună voturi. Trebuie majoritate parlamentară? Adună voturi! Trebuie să treacă un proiect prin care împarți niște rublă sau influență? Adună voturi! N-ai voturi, n-ai nimic. Dar până a fi în Parlament și a aduna voturi, trebuie mai întâi acolo să ajungi. Pe 11 iulie, moldovenii vor trimite în - nu, nu acolo - în Parlament 101 de deputați. 17 partide vor să-și propulseze reprezentanții în viitorul Legislativ. Până în 2019, mandatele deputaților din partidele care au trecut pragul electoral se împărțeau în mod egalitar. Acum, însă, o nouă-veche formulă va favoriza partidele mai mari și le va marginaliza pe cele mici. Cum anume și de ce vă explică jurnaliștii Felicia Nedzelschi de la Agora și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă

Anul politic 2021 nu încetează să ne uimească. În timp ce Parlamentul actual ar putea intra în istoria Republicii Moldova drept primul Legislativ dizolvat pentru că nu reușit să voteze un Guvern, asta nu înseamnă că n-a avut de unde. Asta pentru că am avut nu mai știm câți pretendenți la lista de premieri. Dacă cineva a reușit și a fost „simplu prim-ministru”, cineva a rămas numai cu vrutul. Voronin a vrut, Usatîi a vrut, chiar și Plahotniuc a vrut. Năstase încă vrea, Durleșteanu a vrut, dar n-a mai vrut, însă candidați au ajuns doar Igor Grosu și Natalia Gavrilița, iar Golovatiuc cine știe dacă vrea. Jurnaliștii Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă discută ce candidați la funcția de prim-ministru au existat în politica de pe Bîc, dar care așa și n-au ajuns șefi la Guvern.

Săptămâna aceasta a început cu Ziua Internațională a Femeii, iar Facebookul moldovenesc s-a umplut de polemici despre feminizarea funcțiilor și egalitatea gender. Jurnaliștii Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă sar peste aceste dezbateri inutile și vă prezintă, în schimb, o incursiune în istoria parlamentarismului moldovenesc reprezentat de doamne. Din această ediție a podcastului aflați că în primul Parlament după Independență au acces doar șase femei, iar în prezent doamnele reprezintă o pătrime din numărul total de aleși ai poporului. Autorii amintesc despre cele mai vizibile figuri feminine ale Legislativelor și trag o concluzie despre femeile din politica noastră.

Mai multe găsești doar apăsând butonașul magic play. 

Pe 23 februarie, Curtea Constituțională (CC) va spune ultimul cuvânt în privința decretului de numire repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru. PSRM susține că președinta Maia Sandu trebuie să accepte candidatura Marianei Durleșteanu la funcția în cauză, persoană propusă de deputații socialiști și de cei din Pentru Moldova. În funcție de decizia CC, vom afla dacă țara se îndreaptă sau nu spre alegeri parlamentare anticipate. Jurnaliștii Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA și-au amintit și alte dăți când țara parcă-parcă mergea spre anticipate, dar s-a împiedicat de stabilitate.

Ianuarie se termină fără un nou premier în R. Moldova, în schimb cu un nou partid al lui Ruslan Codreanu și cu altul - al lui Ștefan Gligor. Dar nu vorbim astăzi nici despre asta, nici despre cum PAS refuză să voteze o candidatură propusă la funcția de premier de către fosta lor lideră. Jurnaliștii Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă analizează astăzi o mare nisipieră politică, care tocmai și-a schimbat componența - Consiliul Suprem de Securitate. Dacă până nu demult, această instituție consta din „cumetrele” lui Dodon, cum sugera cândva Voronin, se pare că, mai nou, aceasta va consta din cele ale lui Sandu. Aflați deci cu ce e ocupa acest consiliu pe vremea lui Dodon, Timofti și Voronin, dar și de ce pe lângă alte țări al nostru pare o sus-numită nisipieră în care copiii fac „pasca-pasca”.

A trecut Crăciunul pe nou și pe vechi, Anul Nou de două feluri, iar moldovenii au ieșit din „tazicurile” cu olivie. În politică se așteaptă: vom avea sau nu anticipate, alt premier sau îndeobște ce facem? Să-l sunăm pe Moisei Lepădatu? A, nu, ne adresăm la Curtea Constituțională! Mai exact, deputații PAS au decis să depună o sesizare la CC și să întrebe: Parlamentul ăsta poate să se... autodizolve? Până răspunde Curtea, jurnaliștii Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA au analizat experiența altor state în materie de autodizolvare a legislativelor, dacă așa precedent a mai existat în R. Moldova și dacă acesta e un scenariu fezabil.