Advertise on podcast: Fragmente din cărți

Cartea este o combinație de roman cu mărturii biografice. Lucy Adlington a realizat interviuri cu supraviețuitoare (în special cu Bracha Kohút, născută Berkoviç), a studiat mii de documente și s-a consultat cu alți specialiști. A rezultat un volum de 430 de pagini (dintre care vreo 60 sunt notele și bibliografia) care ne dezvăluie momente mai puțin cunoscute din timpul Holocaustului. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2022/04/05/carte-croitoresele-auschwitz-lucy-adlington/

În „Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne, această privire puerilă asupra celui de-Al Doilea Război Mondial este realizată prin ochii a doi băieți de vreo 9 ani: unul este fiul comandantului nazist, detașat la Auschwitz și celălalt este un copil evreu încarcerat în lagăr. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2022/02/01/carte-baiatul-pijamale-dungi/

Brooklyn, marea criză din anii ’30. Anna Kerrigan are 12 ani și-l însoțește pe tatăl său în vizită la Dexter Styles, un om care este esențial pentru supraviețuirea familiei lor. Anna e fascinată de priveliștea mării de dincolo de casa lui Dexter și de secretul apăsător ce pare să-i unească pe cei doi bărbați. Ani mai târziu, tatăl ei a dispărut, iar țara este în război. Anna lucrează la șantierul naval din Brooklyn, unde femeilor le este permis să ocupe slujbe rezervate altădată doar bărbaților, care acum sunt pe front. Anna devine prima femeie scafandru, rolul ei fiind să repare navele care vor ajuta SUA să câștige războiul. Într-o seară, îl întâlnește din nou pe Dexter Styles într-un club și începe să înțeleagă cât de complexă a fost viața tatălui ei și care ar putea fi motivul dispariției lui. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/09/16/carte-manhattan-beach/

Cele șapte texte compun a patra carte de proză scurtă a autorului și sunt povestiri scrise în ani diferiți. Textele sunt diferite între ele și se adresează unor publicuri variate. În toate veți descoperi personaje pitorești, caracterizate în detaliu sau ale căror trăsături de personalitate reies din context. Ultimele trei povestiri sunt adresate celor tineri. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/09/12/carte-omul-care-muta-norii-radu-paraschivescu/

Mama Laurei pare cea mai tare, după ce citești volumul. Dar nu este mama fiecăruia cea mai tare, de fapt? Poate că mama evocată aici de autoare poate părea libertină, nu mereu atentă la ceea ce se numește azi “parenting”, cu prejudecăți, uneori fără să se îngrijească. Dar tocmai de aceea protretul realizat de Laura este fără cusur: ne înfățișează o mamă așa cum era ea cu adevărat, cu bune și rele, un arhetip al mamei născute și formate în comunism, dar care a încercat ca epoca să n-o influențeze în ceea ce privește însușirile și deprinderile de bază. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/09/21/carte-laura-ionescu/

Sigur te-ai gândit cum ar fi fost dacă viața ta ar fi urmat un alt curs. Poate nu crezi în universuri paralele, dar poate crezi în doua șansă. Poate nu crezi în reîncarnare, dar crezi în viața de după moarte. În fine, poate consideri că, odată comisă o greșeală, la un moment dat în viață. va trebui să o răscumperi. Ei bine, Nora din "Biblioteca de la miezul nopții" beneficiază de mai multe șanse. În momentul în care este cât pe ce să treacă Styx-ul, Nora se trezește într-o bibliotecă imensă, pe ale cărei rafturi se odihnesc milioane de volume, cu aceeași copertă, dar de dimensiuni diferite. Doamna Elm, un fel de bibliotecară, îi dă câteva explicații și o îndrumă în călătoriile ei din paginile acestui roman. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/06/14/carte-biblioteca-miezul-noptii-matt-haig/

Eddy de Wind a fost surprins de război, ca mulți alți tineri, în timpul studiilor. A reușit să le termine pe ascuns, în Amsterdam, după care s-a oferit voluntar să lucreze în lagărul de tranzit Westerbork, sperând să-și regăsească mama. A aflat însă că aceasta a fost transferată deja la Auschwitz. La Westerbork a cunoscut-o pe Friedel, cu care s-a căsătorit, după care au fost amândoi deportați la Auschwitz. Acolo, bărbatul a lucrat ca doctor, în majoritatea timpului, iar soția lui a locuit într-un bloc în care se făceau experimente pe femei. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/07/09/carte-auschwitz-ultima-staie-de-eddy-de-wind/

“Fetița și nazistul” este un volum care povestește ororile din lagăre, în principal de la Sobibor, din perspectiva unui ofițer nazist. Este o operă de ficțiune în totalitate, dar autorii spun în postfață că sper că au existat în realitate astfel de persoane în rândul ofițerilor germani. Hans Heigel este un ofițer care lucrează la un birou de la prezidiul nazist din Osnabrück. Viața lui și a soției sale se destramă în urma morții fetiței lui, din cauza unei boli teribile. Imediat după asta, el află că este detașat la lagărul de la Sobibor. Tot pentru o muncă de birou, dar în mijlocul unui mini-oraș al morții, cu mii de prizonieri de tot felul, dar mai ales evrei. Recenzie: https://www.cyberculture.ro/2021/05/20/carte-fetita-si-nazistul/