Advertise on podcast: Podcastul de Filosofie

An nou, episod nou, format nou! Începem o serie despre Arthur Schopenhauer, singurul filosof (sper) care a împins pe cineva pe scări. Și da, vom vorbi despre asta. Singurul filosof (sper) care a fost abandonat de părinți nu o dată ci de două ori. Și da, vom vorbi și despre asta. Lăsați-mi în comentarii ce credeți despre noul format și dați-i un "hype" dacă vă place.  În acest episod, vorbim despre principiul rațiunii suficiente, despre ce înseamnă să EXPLICI ceva, și care este limita acestui proces purces porcesc. Dar ne va tenta și să ne uităm dincolo de aceste garduri transcendentale și să-l pomenim pentru prima dată pe Cel-Ce-Nu-Trebuie-Pomenit - nu Voldemort, ci numenul (în eng. noumenon). Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona aici: https://www.patreon.com/octavpopa  - Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie  - Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie - Aveți link-urile de Spotify, Apple Podcasts etc. aici: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

An nou, episod nou, format nou! Începem o serie despre Arthur Schopenhauer, singurul filosof (sper) care a împins pe cineva pe scări. Și da, vom vorbi despre asta. Singurul filosof (sper) care a fost abandonat de părinți nu o dată ci de două ori. Și da, vom vorbi și despre asta. Lăsați-mi în comentarii ce credeți despre noul format și dați-i un "hype" dacă vă place.  Arthur Schopenhauer a fost unul dintre cei mai influenți și incomozi filosofi ai secolului al XIX-lea. Născut în Germania, el a devenit cunoscut pentru viziunea sa profund pesimistă asupra existenței umane, într-o epocă dominată de idealism și optimism filozofic. Ideea centrală a gândirii lui Schoppy-the-Boppy este că lumea este guvernată de o forță irațională pe care o numește „voință” — un impuls orb, nesfârșit, care ne împinge să dorim, să luptăm și, inevitabil, să suferim. Din acest motiv, Schopenhauer considera că fericirea durabilă este imposibilă: dorințele satisfăcute nasc altele noi, iar viața oscilează între durere și plictiseală. Deși pare sumbru, Schopenhauer nu era un simplu nihilist. El vedea în artă, muzică, contemplație și compasiune modalități reale de a suspenda temporar suferința. Muzica, în special, ocupa un loc privilegiat, fiind considerată cea mai directă expresie a voinței. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Minune! A apărut o nuvelă episoadă! Vom discuta despre Maladia Mortală (Sickness onto Death), cartea care i-a adus lui Kierkegaard titlul de "tăticul existențialismului", adică un precursor al lui Sartre și toți francezii cu țigareta între dinți. Întâmplător, după cum vom vedea, ne vom apleca și asupra întrebării who's your daddy, dar asta în altă ordine de idei... Vom încerca să definim sinele ca tensiune/opoziție care se conștientizează pe sine (știu, sună șpanky, dar voi explica) și vom identifica cele două mari tipuri de disperarea: disperarea slăbiciunii și disperarea sfidării. După care trecem la Noica și distincția dintre un sine și o sine! Ceva lejer așa, de sărbători, deci :__). Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

„Frică și cutremur” (1843) este un eseu scris de tovarășul nostru Søren Kierkegaard. Tema principală: ce înseamnă a avea credință? Ce înseamnă să intrii într-o relație de "credință" cu Dumnezeu? Studiul de caz: situația nasoală cu care s-a confruntat Avraam, acest "DO double G" al credinței, când i-a cerut șeful cel mare să-și sacrifice singurul fiu. În acest episod explic cum înțelege Kierkegaard paradoxul credinței și ideea că adevărata credință este independentă de cruciulițe și catedrale. 00:00 Intro: de la viața etică mai departe? 06:16 Recapitulare despre Either/Or 11:32 Critica socială: creștinism vs. creștinătate 13:16 Critica la adresa lui Hegel (sittlickheit) 17:33 Despre Fear and Trembling  18:32 Semnificația titlului 22:14 Povestea principală: Avraam și Isaac 26:34 De ce e Avraam cavalerul credinței? 33:18 Cavalerul renunțării totale (not enough) 40:19 Semnificația pseudonimului (Johannes de Silentio) 43:56 Semnificația "mototo-ului" 51:50 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Kierkegaard a fost un filozof danez din secolul al XIX-lea considerat părintele existențialismului. Iar eu sunt un filosof român din secolul al XXI-lea, considerat părintele sexistențialismului aaahaahahaha. Scuze. Chiar îmi pare rău. Promit că e un episod serios. Invitați speciali: Gigi Becali, fitfluencerița din Bali, MPK, Cel mai Mare Socru Ever - Socrate, și Nesimțitul de David (bă da' chiar de-o nesimțenie cruntă, nu că oi fi eu vreun înger). 00:00 Intro 01:43 Problema libertății = problema existenței 03:51 Căsnicia - caznă sau fantasmă? 07:15 Bye bye alegere morală fundamentată rațional 09:41 (mic rant despre traducere) 11:23 (mulțumiri) 12:44 Viața lui Kierkegaard 23:39 Scriitura lui Kierkegaard (comunicare indirectă) 37:09 Scurtă istorie a logicii existenței (Aristotel vs. Hegel) 47:37 Cele două forme de existență: Viața estetică 52:55 Cele două forme de existență: Viața etică 58:25 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Deși romantismul îți poate evoca imagini sentimental-pornografice, în filosofie mișcarea romantică e cât se poate de 'badass', cel puțin în ceea ce privește curajul de a gândi altfel. Este o împotrivire, o revoltă, un război de secesiune, o încercare a unui grup mic de filosofi de a răsturna o întreagă tradiție europeană a raționalismului. În plus, toți încep cu "sch" (Schelling, Schlegel, Schiller...).  Cartea pe care m-am bazat: https://humanitas.ro/humanitas/carte/originile-romantismului  ____________________________________ Puteți susține acest proiect: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  Varianta audio: ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Alte nebunii:  ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ____________________________________ Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acest episod conține tot ce ai vrut să știi vreodată despre istoria stângii politice. Dar când spun stânga nu spun PSD și baroni locali. Spun ideea că inegalitatea și competiția dintre indivizi sunt rele ce trebuie combătute. Eventual eradicate. Eventual cu forța...  ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com 00:00 Introducere Preistoria socialismului 05:50 Socialismul în antichitate 10:13 Socialismul ca critică a bogăției 15:23 Primii gânditori socialiști (Malby etc.) 19:52 Socialiștii din timpul Revoluției Franceze Socialiștii Utopiști 24:22 Henri de Saint Simon 26:45 Organizarea “rațională” a societății 34:00 Capitalism de stat? 36:37 Charles Fourier 37:28 Socialism, pentru că ne-au „furat” revoluția 38:44 Ok, Fourier nu era poate cel mai întreg la cap 40:01 Viciul central al capitalismului = competiția 49:23 Societatea își „sfidează propriile scopuri” 54:35 Pierre Leroux  55:48 Robert Owen 59:17 Apare termenul de „socialism” 58:15 Louis Blanc și socialismul de stat 01:02:49 Pecqueur = statul vine să diminueze laissez-faire-ul 01:04:11 Etienne Cabet, primul comunist pe bune? 01:05:06 Blanqui „lasă statul, hai cu revoluția” 01:06:34 Bine, și după revoluție? 01:07:31 Tradiția britanică: Hall, Thompson etc. 01:10:30 William Godwin – părintele anarhismului  Socialism a la carte: anarhism, comunism etc. 01:14:28 Proudhon 01:15:22 Istoria e istoria conflictului 01:15:49 „Proprietatea este furt” 01:20:04 Karl „Do-double-G” Marx 01:21:00 Principalele teze ale comunismului 01:22:28 „Suprastructura”!! 01:25:25 Alienarea și injustiția 01:26:30 Seize the means of production!!! 01:27:53 Sfârșitul istoriei 01:34:03 Anarhismul lui Bakunin 01:35:09 Marx vs Bakhunin (pulverizarea socialismului în diferite mișcări) 01:42:40 Eduard Bernstein – socialismul „gradualist” 01:48:49 Lenin și scindarea partidului comunist 01:55:47 După cel de-al doilea război mondial Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Continuăm seria despre secolul al XIX-lea cu o perspectivă asupra momentului Charles Darwin în istorie. Vorbim despre impactul pe care l-a avut excluderea lui Dumnezeu din povestea despre istoria planetei și istoria noastră dar și despre cel mai simplu mod de a avea succes la gagici: colecționarea obsesivă de gândaci și scoici. Invitați speciali: Charles Lyell, doamna de la aprozar, Thomas Malthus (tipul care n-ea certat că nu ne stau nădragii pe noi) și, desigur, Hannah Arendt.  00:00 Intro 03:55 Pe când Aristotel dădea bărcuțe 06:45 Da' oscioarele? (despre fosile) 09:04 Vârsta pământului 11:53 Uniformitarianismul 13:50 Lamarkismul (nu "Lamarkianismul" cum am zis) 17:56 Viața lui Darwin 21:49 Argumentul creaționist 22:49 Călătoria pe HMS Beagle 24:50 Observații cruciale pe Galapagos 28:48 Influența lui Malthus 32:54 BINGO! 35:28 Russell Wallace - al doilea Darwin 38:52 Impactul teoriei lui Darwin Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Se zvonește prin ziare că am publicat un nou episod! Nu știu ce să zic... Uite cum facem - mă mai interesez să văd dacă-i adevprat și vă zic, ok? Subiectul oricum ar fi fost: revoluția industrială și efectele ei sociale. Totul a început în secolul XVIII, când cineva s-a uitat la un fir de bumbac și a zis: „Hmm, dacă am face o mașină să-l țeasă mai repede?” Boom! A început prima revoluție industrială. Cu ajutorul războiului automat (power loom) și, mai ales, al motorului cu aburi, fabricile au început să fumege ca niște dragoni pe cafea. Oamenii au trecut de la tors cu mâna la „vrrr-vrrr” cu mașini. Bumbacul a devenit noul aur, iar trenurile cu aburi au început să țiuie prin peisaj. Dar stați, urmează partea și mai cool! Pe la sfârșitul secolului XIX, a venit a doua revoluție industrială, când cineva s-a uitat la un fulger și a zis: „Ce-ar fi să-l punem în priză?” Electricitatea a invadat orașele, iar chimia a explodat – la figurat, sperăm. Acum aveam becuri, telefoane și aspirină! Problema? Bogătanii au devenit și mai bogătani, săracii au devenit și mai săraci. Sărakilor! Invitați speciali: Jon Snow, CG, Captain Picard, prima victimă a societății industriale, Engels, tonkotsu ramen, Jacquard, Savery, Papin și mulți alții.  Link-uri utile: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Napoleon Bonaparte (1769-1821) a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari și politici ai Franței, cunoscut pentru războaiele sale și pentru reformele care au modelat Europa modernă. Născut în Corsica, a urcat rapid în ierarhia militară în timpul Revoluției Franceze, remarcându-se prin victoriile sale împotriva austriecilor și prusacilor. În 1799, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a autoproclamat Împărat al francezilor. Sub conducerea sa, Franța a dominat Europa, învingând marile puteri în bătălii celebre precum Austerlitz (1805) și Wagram (1809). A implementat Codul Napoleonic, o reformă juridică ce influențează și astăzi sistemele de drept. Totuși, ambițiile sale expansioniste au dus la eșecuri. Campania din Rusia (1812) a fost un dezastru, iar după înfrângerea din Bătălia de la Leipzig (1813), a fost exilat pe insula Elba. Revenit în 1815 pentru "Domnia de 100 de zile", a fost învins definitiv la Waterloo și exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în 1821. Napoleon a lăsat o moștenire profundă, influențând politica, dreptul și identitatea națională europeană. Rămâne o figură controversată, considerat atât un geniu militar, cât și un lider despotic. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică.  "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi. ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală! Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/ O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant:  "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten). 0:24 Filosofie morală și discurs politic 3:23 Discursul populist despre libertate  8:38 Complexul de inferioritate culturală 11:00 Actualitatea teoriilor morale 14:13 Filosofia morală a lui Kant 21:11 Egosimul agentului moral 24:00 Deontologia și consecințele   27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant 44:19 Riscul aparenței de imparțialitate 54:23 Imparțialitate și empatie 57:03 E bine să minți pentru beneficii personale? 1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite? 1:09:00 A câștigat egoismul? ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În acest episod povestim despre una din primele teorii morale nereligioase, deopotrivă una din cele mai simple teorii morale. Utilitarismul este ideea că moralitatea unui act e dată de binele comun ("fericirea celor mulți"). Cu cât mai multă fericire pentru mase, cu atât mai mare valoarea morală a unui act. Dar ține faza? Merge schema? Jonglăm și vedem. Invitați speciali: tipul care a descoperit apa minerală (Joseph Priestly), David Hume tăticul tuturor utilitarismelor, un terorist torturat, Andrew Țâțe și Helvétius.  0:00 Intro 3:55 Utilitarismul ne pregătește pentru deontologia kantiană 5:49 Thought experiment! 16:14 Câțiva băieți utilitariști 26:34 It's the consequences, stupid! 30:14 Ce progresiști (nu) erau utilitariștii 36:51 Problema utilității 45:43 Problema distribuției 48:31 Ce-a zis Kant Linkuri utile: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acesta este al patrulea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Astăzi vorbim despre analitica transcendentală - vasăzică, prima parte a logicii transcendentale - adică chit-chat-uim despre acele concepte a priori care fac posibilă judecata. Știți voi: substanță, cauzalitate, negație, necesitate, Dacia Duster etc.  00:00 Introducere. O împrejurare specială 03:02 Unde ne aflăm în CRP? Analitica conceptelor 06:58 Logica generală vs. logica transcendentală  12:02 Care sunt categoriile? ("deducția metafizică) 17:12 Concepte care nu se pupă cu experiența 19:02 Sunt categoriile legitime/obiective? ("deducția transcendentală") Analitica principiilor 25:07 Știința pură a naturii 29:40 Fenomen vs. noumen ("obiectul în sine") 34:08 Outro (o surpriză)(plăcută?...) Support the show https://www.patreon.com/octavpopa