Advertise on podcast: Controverse

În acest episod „Controverse”, Emilian Isailă și Matei Udrea discută cu Liliana Ruse, jurnalistă la Digi24, despre criza politică din România, în ajunul votului de învestire a Guvernului Luca Niculescu.Cum s-a ajuns la alianța nedeclarată dintre Nicușor Dan și PSD, ce calcul electoral stă în spatele ei și de ce niciunul dintre parteneri nu o recunoaște? Liliana Ruse vorbește despre sondajele care îl plasează pe președinte între 8 și 12%, despre pariul pe MAGA, despre gândul la al doilea mandat și despre teama PSD de a fi absorbit de AUR. În discuție intră și informația, pe surse, potrivit căreia numirea lui Neacșu la Interne ar avea ca miză construirea unei majorități „pe dosare”.Discuția continuă cu relația președintelui cu serviciile și lipsa controlului civil, consilierii de la Cotroceni și gafele de comunicare, viitorul lui Ilie Bolojan, pârghia suspendării, distanțarea României de Ucraina și scenariile pentru scena politică din următorii doi-trei ani. Urmăriți un material audio original creat de spotmedia.ro!Ne găsiți și pe Facebookfacebook.com/spotmedia.roContul de Xhttps://x.com/spotmedia_roSuntem și pe Linkedinlinkedin.com/company/spotmedia-roNe vedem pe Instagraminstagram.com/spotmedia.roChiar și pe TikToktiktok.com/@spotmedia.roInformăm corect, milităm pentru adevăr și valori sănătoase în societatea românească, avem opinii argumentate și conștiința că suntem în slujba publicului.ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER-UL SPOT „Azi în 15”

Vicepremierul Oana Gheorghiu este primul invitat al podcastului Controverse de la Spotmedia.ro, alături de Emilian Isailă și Matei Udrea.Cei trei au vorbit despre plângerea penală depusă de fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, pentru e-mailurile despre digitalizare, și despre șansele guvernului Luca Niculescu. Au discutat despre motivele pentru care PNL refuză o nouă alianță cu PSD și cum răspunde Oana Gheorghiu presiunilor lui Sorin Grindeanu, care „Pare foarte imatur”.Oana Gheorghiu explică ce a creat platforma guvernanta.gov.ro despre consiliile de administrație și câștigurile din companiile de stat. Vorbește și despre cei 14 miliarde de lei datorii cumulate de companiile de stat, despre cine își bate joc de Tarom și despre legea PSD–AUR care interzice listarea companiilor la bursă.A spus că-l cunoaște personal pe Nicușor Dan din tinerețe și a fost uimită de faptul că acesta l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru poziția de prim-ministru, aceasta fiind „o greșeală foarte mare”, și că nici ea nu înțelege unele decizii ale președintelui, inclusiv validarea oficială a lui Pahonțu. Alte teme abordate: alegerile anticipate, alianța PNL–USR, numirile politice, digitalizarea blocată de proceduri și o eventuală candidatură a Oanei Gheorghiu la alegerile prezidențiale din 2030.„Nu mă tem de DNA atâta vreme cât știu că nu fac nimic pentru interesul meu personal.”Abonează-te la Spotmedia.ro pentru episoadele săptămânale ale podcastului Controverse și lasă întrebările tale în comentarii – le discutăm în emisiunile viitoare.Urmăriți un material audio original creat de spotmedia.ro! Ne găsiți și pe Facebookfacebook.com/spotmedia.roContul de Xhttps://x.com/spotmedia_roSuntem și pe Linkedinlinkedin.com/company/spotmedia-roNe vedem pe Instagraminstagram.com/spotmedia.roChiar și pe TikToktiktok.com/@spotmedia.roInformăm corect, milităm pentru adevăr și valori sănătoase în societatea românească, avem opinii argumentate și conștiința că suntem în slujba publicului.ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER-UL SPOT „Azi în 15”Afli în 15 minute tot ce s-a întâmplat important într-o zi. Îl primești de luni până sâmbătă între 19:00 și 20:00https://spotmedia.ro/newsletter-aboneaza-te

Matei Udrea și Emilian Isailă pornesc de la dezvăluirea Wall Street Journal: ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, i-ar fi spus unui ministru grec că poate face și acolo ce s-a făcut în România – să dea jos guvernul. Pe fundalul acestui episod, cei doi descriu o luptă pentru România și pentru Europa între Uniunea Europeană, Rusia și cercul MAGA din jurul familiei Trump. Discuția leagă căderea guvernului Bolojan de miza reactoarelor de la Doicești, a gazului lichefiat oferit Romgaz la prețuri mari și a contractelor de armament, apoi urmărește legăturile cu Rusia ale lui Dimitris Copelouzos, investitorul-cheie din Coridorul Vertical. Episodul analizează rolul PSD, AUR și al Președinției, diplomația „periferică” față de Washington și explică de ce, cu jumătate de trilion de euro investiți în România, Uniunea Europeană are cele mai bune cărți în această bătălie.Urmăriți un material audio original creat de spotmedia.ro!Ne găsiți și pe Facebookfacebook.com/spotmedia.roContul de Xhttps://x.com/spotmedia_roSuntem și pe Linkedinlinkedin.com/company/spotmedia-roNe vedem pe Instagraminstagram.com/spotmedia.roChiar și pe TikToktiktok.com/@spotmedia.roInformăm corect, milităm pentru adevăr și valori sănătoase în societatea românească, avem opinii argumentate și conștiința că suntem în slujba publicului.ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER-UL SPOT „Azi în 15”Afli în 15 minute tot ce s-a întâmplat important într-o zi. Îl primești de luni până sâmbătă între 19:00 și 20:00https://spotmedia.ro/newsletter-aboneaza-te

În al doilea episod Controverse, Emilian Isailă și Matei Udrea deschid dosarul „Securistan”: obsesia națională pentru mâna nevăzută a serviciilor secrete și cât adevăr se ascunde în spatele ei.Discuția pornește de la ruptura din Securitate de după 1968 și de la victoria taberei Kremlinului în decembrie 1989, trece prin fereastra 1997–2007, când România a fost cel mai puțin conectată la Moscova, și ajunge la reactivarea rețelelor după summitul NATO de la București din 2008. Cei doi urmăresc cum s-a refăcut legătura cu Kremlinul, întâi prin politicieni, apoi prin rezerviști și rețelele religioase, și de ce soluția clasei politice, mai multă putere pentru servicii, riscă să adâncească problema.Un episod despre „democrația cu epoleți” și vulnerabilitățile unui stat care nu și-a reformat niciodată cu adevărat serviciile de informații.

Primul episod pornește de la o anomalie observată în istoria recentă a României: persoane cultivate, sprijinite sau folosite de structurile românești ajung, la un moment dat, să graviteze spre Rusia și să servească interese contrare celor pentru care fuseseră inițial construite. De ce se produce această schimbare? Este vorba despre convingeri comune, recrutare, vulnerabilități personale sau despre rețele mai vechi, care nu au fost niciodată complet destructurate?