Advertise on podcast: Față/Verso

Călătorim în timp cu ajutorul cărților, iar Maria Gavrilă și Ioana Apostol sunt ghizii noștri prin Jurnalul Annei Frank și Haiku siberian de Jurga Vilé. Am explorat împreună istoriile mici din Istoria mare, prin războaie de ieri și azi, și am constatat puterea literaturii de a salva de la uitare și de a crea punți. Ni s-au alăturat în episodul de podcast și Alina Hora, consilier școlar, și scriitoarea de origine lituaniană Ruta Sepetys. În urma lecturii, Maria și Ioana și-au luat la întrebări bunicile despre istoriile lor și ni le-au lăsat în scris (Maria a scris chiar o poezie!). Le puteți citi pe pagina noastră, unde găsiți mai multe informații despre invitați. -- Maria Gavrilă are 14 ani și este din București, îi place să citească, să deseneze și să danseze, să participe la concursuri de dans și să joace în piese de teatru. Ioana Apostol are 17 ani și este tot din București, își dorește să studieze dreptul și/sau științe politice și este pasionată de dezbateri și de limba engleză. -- Cărțile de la care a pornit discuția noastră sunt: Jurnalul Annei Frank, traducere din neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu, Humanitas, 2022 Haiku siberian de Jurge Vilé, cu ilustrații de Lina Itagaki, traducere de Alina Nucă, Editura Frontiera, 2021 -- fata-verso.ro

Lansăm cel de-al șaselea sezon Față/Verso: faceți cunoștință cu "Adolescent în ficțiune"! Zece teme alese pe sprânceană, din cărți fel de fel, vor fi discutate în tot atâtea episoade de podcast difuzate bilunar și ilustrate de texte scrise de adolescenți pe site-ul fata-verso.ro. -- Proiectul este cofinanțat de AFCN și este dezvoltat în parteneriat cu Librăriile Cărturești, Muzeul Național al Literaturii Române și Institutul Polonez din București. -- Echipa sezonului „Adolescent în ficțiune”: Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat – gazdele și realizatorii emisiunii Tudorița Șoldănescu – manager de proiect Paula Varga – responsabil de promovare și comunicare Andrei Nechifor – editor de sunet Website: https://fata-verso.ro Facebook: https://www.facebook.com/fatza.verso Organizator: FAȚĂ/VERSO, prin ZETO PROJECT SRL

La mulți ani, Poezie! De Ziua Internațională a Poeziei, livrare specială, tocmai din Polonia. Expeditor: Wisława Szymborska, în traducerea lui Constantin Geambașu și a Passionariei Stoicescu. Am ales după pofta inimilor noastre, cu gândul la inimile voastre, din volumul „Versiunea întâmplărilor”, publicat de Editura Tracus Arte:  „Unora le place poezia” „Nelectură” „Statuie grecească” „Divorț” „Muzeul” „Fotografia din 11 septembrie” „Epitaf” Lectura îi aparține actriței Victoriei Cociaș. Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.com Vă invităm să dați o ascultare și episodului dedicat Wisławei Szymborska!

Schimbăm impresii cu Andrei Crăciun despre o poetă nobelistă cu harfă, care trăiește poezia și o sădește și în alții, despre clasicism, bine, adevăr și frumos. Eliberăm, la cerere, certificate de naștere a poeziei. – Wisława Szymborska (1923-2012), poetă și eseistă poloneză, distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1996. În motivația juriului se precizează că premiul este acordat „pentru poezia care, cu precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să iasă la iveală în fragmente de realitate umană”. Caracterizată drept o personalitate caldă, cu mult simț al umorului și discretă, Wisława Szymborska a reușit, prin opera ei, să atragă aprecierea și afecțiunea cititorilor polonezi generație după generație. În limba română, vă puteți bucura de poezia ei în traducerea lui Constantin Geambașu și Passionariei Stoicescu, antologată în volumul „Versiunea întâmplărilor” (Editura Tracus Arte). – Invitații episodului:  Andrei Crăciun (1983) este un ziarist multipremiat și scriitor de poezie, roman și eseu. Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv. În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati. Cel mai recent volum publicat: „Viața de apoi a poetului” (Nemira, 2021). Vă invităm să aruncați o privire la prolifica operă crăciuniană. Ewa Rossi, absolventă de filologie română la Universitatea Jagiellona din Cracovia. Lucrează la Ambasada Poloniei din București și traduce poezii (de plăcere, în principiu). Dariusz Kasprzyk, absolvent de Filologie clasică la aceeași universitate, lector de limba polonă la Universitatea din Iași (UAIC). Aleksandra Alexiu, absolventă de Filologie română la Universitatea „A. Mickiewicz” din Poznan. Este din Bacău și face traduceri — mai ales de cărți pentru copii. – Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești. fata-verso.ro 

Dacă aveți 8 minute la dispoziție, vă invităm să ascultați câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, tradus din limba polonă de Cristina Godun și publicat la Editura Polirom. Lectura îi aparține actriței Adina Cristescu. Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.com Nu uitați să ascultați episodul dedicat romanului!

Împreună cu Cristina Godun, traducătoare din limba polonă, întoarcem pe toate părțile romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, ca niște detectivi în parpalace.  – Scriitoarea Olga Tokarczuk s-a născut în 1962, în Sulechów (Polonia). Este laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2018 și câștigătoarea Premiului Internațional Man Booker, în același an. Olga Tokarczuk este un fenomen de popularitate, respectată pentru bunul-gust, talentul literar, profunzimea filosofică și îndemânarea de povestitor. „Pentru mine, să scriu romane e ca și cum mi-aș spune basme, dar pentru o vârstă matură” (sursa: culture.pl). Cea mai recentă vizită a Olgăi Tokarczuk în România a fost în anul 2017, invitată în cadrul FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere), la Iași. Puteți răsfoi câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților”, publicat la Editura Polirom și tradus din limba polonă de Cristina Godun sau puteți consulta seria de autor disponibilă în librării.  Romanul a fost ecranizat în anul 2017 cu titlul „Tablou de vânătoare”, în regia Agneszkăi Holland.  – Cristina Godun este traducătoare din limba polonă și conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Interesul pentru literatura polonă contemporană, reflectat de studii de literatură comparată, dramaturgie, reportaj literar, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și de numeroase traduceri literare (30 de volume) se împletește cu preocuparea pentru probleme de limbă, stilistică funcțională și teoria traducerii. – Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești, fiind găzduit de Muzeul Național al Literaturii Române. fata-verso.ro 

Dezbatem cu Carmen Tiderle viața și opera albinelor, inspirați de ilustrațiile lui Piotr Socha și textul lui Wojciech Grajkowski în cartea pentru copii „Albinele”.  – Aici găsiți mai multe informații despre cartea „Albinele” de Piotr Socha și Wojciech Grajkowski, publicată la Editura Frontiera și tradusă din limba polonă de Ioana Diaconu-Mureșan.  Cartea a fost distinsă cu numeroase premii, în mai multe țări: Cea mai frumoasă carte (Asociația Editorilor din Polonia, 2015); White Ravens (2016); Premiul German pentru Literatură de Tineret pentru cea mai bună carte de nonficțiune (2017); Leipziger Lesekompass (Germania, 2017); Marele premiul pentru scriere educativă oferit de Society of Authors (Marea Britanie, 2017) – Carmen Tiderle e poetă-șefă la Direcția de Rime Șmechere pentru Copii și nu Numai, copywriter-iță și mama lui Dor și a lui Ro. Îi plac maimuțele și râmele, culoarea albastru, lucrurile pe dos și ar vrea să trăiască la mare. Călătorește des în Bucurville și o dată a ajuns tocmai la Polul Vest. Câteva titluri dintre cărțile autoarei, ilustrate de Petridean: „Pe dos, poezii cu prostii pentru copii”, „În orașul Bucurville”, „Marele Acoperiș”. Aruncați o privire aici. – Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești. fata-verso.ro 

În an centenar Stanisław Lem – unul dintre cei mai respectați gânditori și autori de literatură SF ai secolului XX –, discutăm câte-n știință și în ficțiune despre „Ciberiada” și „Solaris” cu Ioana Diaconu-Mureșan, traducătoare de literatură polonă, și Ilinca Stihi, regizoare. – Răsfoiți câteva pagini traduse iscusit de Ioana Diaconu-Mureșan în „Ciberiada” aici: https://www.curteaveche.ro/index.php?route=product/pdf&file=pdf/Ciberiada_rasfoieste_2.pdf  Piesa radiofonică „Solaris”, pentru care Ilinca semnează scenariul și regia, se poate asculta la acest link: https://www.eteatru.ro/#art/solaris/3308351, unde găsiți disponibilă și instalația AR realizată de Ilinca Stihi și Vlad Ioachimescu. Vă așteptăm pe fata-verso.ro să vedeți cum arată Electrobardul și pentru mai multe povești. – Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești. 

Un episod-portret dedicat Elenei Lazăr, o editoare și traducătoare foarte ocupată să promoveze cultura Greciei în România, chitită să hrănească cercetătorii și studenții cu poezie, istorie, proză, antologii și albume. Călătoriile ei prin lumea traducerii și cea editorială se lasă cu valize pline de cuvinte, la propriu. Absolventă (1972) a Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale (Secţia „Limbi clasice”) a Universităţii Bucureşti, Elena Lazăr (n. 1949) a lucrat ca redactor în diverse edituri  (1972-1999). Este director al Editurii Omonia (fondată în 1991 la Bucureşti), specializată în publicarea de traduceri din literatura neogreacă sau de cărţi dedicate elenismului din România, și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În 2005, a fost numită Ambasador al elenismului, iar în 2011 a primit Crucea de Aur a Ordinului Binefacerii. A tradus 62 de cărţi (nouă în colaborare) din literatura neoelenă. A publicat nouă lucrări originale (Panorama literaturii neoelene, 1987; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2001; Panorama literaturii cipriote, 1999; Capodopere ale literaturii neoelene, 2003; Literatura neoelenă în România, 2005; Cărturari greci în Țările Române, 2009 ş.a.). _______________ Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821. Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești. Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat. _______________ Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Evanthia și Giorgos, doi greci care vorbesc româna ca Ozana cea frumos curgătoare, își amintesc de serbările cu personaje revoluționare de la școală, orele de istorie, ne recomandă muzică și scriitori greci, după ce încearcă să ne convingă — pe unii dintre noi — că în Grecia există două Zile Naționale și jumătate. ✎ Giorgos Alexandros Papadopoulos (George Alexandru Papadopol) este interpret de conferință, traducător autorizat, revizor și formator. Din anul 2014, este membru fondator și președinte al Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor – APIT România. Din 2006 și până în prezent deține societatea  de traduceri EKFRASIS. După studii de medicină la „Carol Davila”, urmează Masterul în traductologie la Universitatea din București. În 2018 i se acordă Premiul „Demostene Russo” pentru cea mai bună lucrare de masterat a Secției de limbă și literatură neogreacă pentru lucrarea „Refugiații Războiului Civil din Grecia 1946-1949 în România”. 🎶 Lui Giorgos îi place să asculte: https://www.youtube.com/watch?v=6NS08ASxvn0 https://www.youtube.com/watch?v=Wgn5SbpI53k https://www.youtube.com/watch?v=48gfe1pVHZA * ✎ Evanthia Papaefthymiou a absolvit Facultatea de Istorie, Arheologie și Istorie de Artă, cu specializare în Arheologie, la Universitatea „Aristotel” din Salonic. A urmat Masterul în traductologie la Universitatea din București și este doctorandă la Universitatea „Democritus”, din Komotini, Departamentul de Limbă, Filologie și Civilizație a Țărilor de la Marea Neagră. Este profesor de neogreacă și traducătoare. A tradus „Oamenii epocii fanariote” de Tudor Dinu (2018), pentru care a primit Premiul Uniunii Traducătorilor Greci. 🎶 Evanthiei îi place să asculte: https://www.youtube.com/watch?v=SDrfqsqG-aM&ab_channel=YannisKotsiras _______________ Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821. Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești. Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat. _______________ Melodiile genericelor sunt preluate de pe siteurile freemusicarchive.org și freesound.org.

Doina Ruști, autoarea romanului Manuscrisul fanariot, îl cântă pe Rigas Feraios, încât ne face să fim invidioși pe această personalitate șarmantă, neobosită, „fermentul” Revoluției din Grecia, de pe vremea lui Pazvante Chioru', căci erau prieteni. În plus, ne oferă viziunea unei literaturi în care autorul nu va mai conta, ci doar povestea va merge mai departe. Doina Ruști este scriitoare,  autoarea a douăsprezece romane și a peste cincizeci de povestiri. A scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), precedată de alte două romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004)  ș.a _______________ Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821. Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești. Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat. _______________ Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Ce mod mai bun de a face clară o revoluție decât prin felul în care ne îmbrăcăm? Ne ghidează prin declarațiile fățișe ale modei balcanice de pe la 1800 până la stilurile care ne ascund azi Cătălin D. Constantin, antropologul care le dă temă studenților să răscolească șifonierele părinților și care ne povestește despre identități, culori și timp pierdut.   Cătălin D. Constantin este editor de carte și antropolog. Predă cursuri de antropologie la Facultatea de Litere a Universității din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. În 2018, a primit diploma de onoare din partea Asociației Culturale Macedoromâne și Medalia de Onoare din partea KulturForum Europa. A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia, Irlanda, Italia.    _______________ Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821. Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești. Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat. _______________ Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.